Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 805403:

spiritúș și -dúș m. (pol. spirytušek, d. spriyt, spirit, duh). Mold. Fam. Drăcușor, duh necurat. Un spiriduș de băĭat, un băĭat vioi și poznaș. Un fel de uli care răpește găinĭ pe furiș.

SpiriduÈ™ dex online | sinonim

SpiriduÈ™ definitie