Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru spintec─âtur─â

SPINTEC─éT├ÜR─é, spintec─âturi, s. f. T─âietur─â lung─â ╚Öi ad├ónc─â; cr─âp─âtur─â, despic─âtur─â; (concr.) loc unde s-a f─âcut o asemenea t─âietur─â; despic─âtur─â. ÔÇô Spinteca + suf. -─âtur─â.
SPINTEC─éT├ÜR─é, spintec─âturi, s. f. T─âietur─â lung─â ╚Öi ad├ónc─â; cr─âp─âtur─â, despic─âtur─â; (concr.) loc unde s-a f─âcut o asemenea t─âietur─â; despic─âtur─â. ÔÇô Spinteca + suf. -─âtur─â.
SPINTEC─éT├ÜR─é, spintec─âturi, s. f. T─âietur─â lung─â ╚Öi ad├«nc─â, cr─âp─âtur─â, despic─âtur─â. Trebuie o mic─â ╚Öcoal─â pentru a ╚Öti cum s─â scoat─â ochiul cu o bucat─â de coaj─â, pentru a se lipi de spintec─âtura unde are s─â tr─âiasc─â altoiul. La TDRG. ÔŚŐ Fig. Motrul, tol─ânit ├«n spintec─âtura dealurilor ca un balaur ostenit, ├«╚Öi tremur─â solzii sclipitori ├«n soare. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 128.
spintec─ât├║r─â s. f., g.-d. art. spintec─ât├║rii; pl. spintec─ât├║ri
spintec─ât├║r─â s. f., g.-d. art. spintec─ât├║rii; pl. spintec─ât├║ri
SPINTECĂTÚRĂ s. 1. ruptură, sfâșietură, (înv.) spărtură. (~ la o haină.) 2. crăpătură, despicătură, tăietură. (~ la fustă.)
spintec─âtur─â f. 1. ac╚Ťiunea de a spinteca ╚Öi rezultatul ei; 2. bucat─â de lemn spintecat.
spintec─ât├║r─â f., pl. ─ş. Loc spintecat. V. sf├«╚Öietur─â.
SPINTECĂTURĂ s. 1. ruptură, sfîșietură, (înv.) spărtură. (~ la o haină.) 2. crăpătură, despicătură, tăietură. (~ la fustă.)
spintec─âtur─â, spintec─âturi s. f. (vulg.) prostituat─â.

Spintec─âtur─â dex online | sinonim

Spintec─âtur─â definitie

Intrare: spintec─âtur─â
spintec─âtur─â substantiv feminin