SPECTROMÉTRIC, -Ă, spectrometrici, -ce, adj. Care aparține spectrometrului, privitor la spectrometru; care se efectuează cu spectrometrul. – Din fr. spectrométrique.

SPECTROMÉTRIC, -Ă, spectrometrici, -ce, adj. Care aparține spectrometrului, privitor la spectrometru; care se efectuează cu spectrometrul. – Din fr. spectrométrique.

SPECTROMÉTRIC, -Ă, spectrometrici, -e, adj. Care se referă la spectometru sau se efectuează cu acesta.

SPECTROMÉTRIC, -Ă, spectrometrici, -e adj. Care aparține spectrometrului, privitor la spectrometru; care se efectuează cu spectrometrul. – Fr. spectrométrique.

spectrométric adj. → metric

SPECTROMÉTRIC, -Ă adj. Referitor la spectrometrie; care se face cu ajutorul spectrometrului. [< fr. spectrométrique].

SPECTROMÉTRIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de spectrometru; propriu spectrometrului. /<fr. spectrométrique