SPECIFICITÁTE s. f. Specific (2). – Din fr. spécificité.

SPECIFICITÁTE s. f. Specific (2). – Din fr. spécificité.

SPECIFICITÁTE s. f. (Rar) Specific. – După fr. spécificité.

specificitáte s. f., g.-d. art. specificitắții

specificitáte s. f., g.-d. art. specificității; pl. specificități

SPECIFICITÁTE s. specific, (rar) tipicitate, tipism. (~ artei.)

SPECIFICITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este specific; particularitate caracteristică. [Cf. fr. spécificité].

SPECIFICITÁTE s. f. caracter specific; notă distinctivă. (< fr. spécificité)

SPECIFICITÁTE ~ăți f. rar Caracter specific. ~atea unui obicei. /<fr. spécificité

SPECIFICITATE s. specific, (rar) tipicitate, tipism. (~ artei.)