slăbănóg, -oágă adj. (vsl. slabŭ, slab, și noga, picĭor. V. coto- și pinte-nog, picĭoroange). Debil, slab. S. m. (bg. slabonoga). O plantă eŭforbiacee numită și slobonog și -ov (V. mercurială). Altă plantă, din familia balsamineĭ (V. balsamină). V. schilod.