SIZIGÍE s. f. (Astron.) Conjuncția sau opoziția unei planete cu Soarele. ◊ Maree de sizigie = maree care coincide cu Luna nouă sau plină. – Din fr. syzygie.

SIZIGÍE s. f. (Astron.) Poziție a Soarelui și a Lunii când cei doi aștri sunt în conjuncție sau în opoziție. ◊ Maree de sizigie = maree care coincide cu Luna nouă sau plină. – Din fr. syzygie.

sizigíe s. f., art. sizigía, g.-d. sizigíi, art. sizigíei

sizigíe s. f., art. sizigía, g.-d. sizigíi, art. sizigíei

SIZÍGIE s.f. Conjuncție sau opoziție a Lunii ori a unei planete cu Pământul și cu Soarele. ◊ Maree de sizigie = maree care coincide cu Luna nouă sau plină. [Gen. -iei, var. sizigiu s.n. / < fr. syzygie, cf. gr. syzygia – reuniune].

SIZÍGIE s. f. conjuncție sau opoziție a Lunii cu Soarele, corespunzând fazelor de Lună nouă sau plină, precum și amplitudinii maxime a mareelor. (< fr. syzygie)

sizigie (< gr. συζυγία, „pereche”) v. dipodie.