sistematic definitie

16 definiții pentru sistematic

SISTEMÁTIC, -Ă, sistematici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care se bazează pe un anumit sistem sau are în vedere constituirea unui sistem, care se referă la un sistem sau este alcătuit după un anumit sistem. ♦ (Substantivat, f.) Mod de împărțire, de sistematizare. ♦ (Adesea adverbial) Care se efectuează după un plan, după o metodă dinainte gândită; metodic, organizat; p. ext. care se exercită cu stăruință și cu perseverență. 2. S. f. (Biol.) Știință care studiază diversitatea organismelor vegetale și animale, diferențele și înrudirile dintre ele; taxonomie. – Din fr. systématique.
SISTEMÁTIC, -Ă, sistematici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care se bazează pe un anumit sistem sau are în vedere constituirea unui sistem, care se referă la un sistem sau este alcătuit după un anumit sistem. ♦ (Substantivat, f.) Mod de împărțire, de sistematizare. ♦ (Adesea adverbial) Care se efectuează după un plan, după o metodă dinainte gândită; metodic, organizat; p. ext. care se exercită cu stăruință și cu perseverență. 2. S. f. (Biol.) Știință care studiază diversitatea organismelor vegetale și animale, diferențele și înrudirile dintre ele; taxonomie. – Din fr. systématique.
SISTEMÁTIC, -Ă, sistematici, -e, adj. 1. Care se bazează pe un sistem, care se referă la un sistem sau este alcătuit după un anumit sistem. În fonetică, organizarea sistematică înseamnă economisirea materialului sonor, prin combinarea între ele a diverselor trăsături fonetice. GRAUR, S. L. 12. Pentru ce, o tu dascăle de vînătorie sistematică și rațională, n-ai suplinit... ODOBESCU, S. III 38. Dacă limba ar fi rămas precum se vede în cărțile vechi și se aude în gura poporului, și vrun om înzestrat cu o știință sistematică a limbelor... s-ar fi apucat a o aduna... NEGRUZZI, S. I 258. ◊ (Adverbial) În materie de morfologie, romînă, ca toate limbile romanice, a organizat mai sistematic verbul. GRAUR, S. L. 65. 2. Care se efectuează după un plan sau după o metodă dinainte chibzuită; p. ext. care se exercită cu stăruință și cu perseverență. Începură o lucrare de acțiune și influență sistematică asupra emigraților. GHICA, A. 673. ◊ (Adverbial) Țăranul, singurul producător de valori, e necontenit și sistematic despuiat de cătră stăpînii lui. SADOVEANU, E. 51. Știi că eu, cînd vorbesc, vorbesc cu documente... Le am sistematic aranjate în dosar. CARAGIALE, O, VII 190. Latinirea (= latinizarea) neobosită și sistematică ce vine din aceste școale. RUSSO, S. 74.
sistemátic adj. m., pl. sistemátici; f. sistemátică, pl. sistemátice
sistemátic adj. m., pl. sistemátici; f. sg. sistemátică, pl. sistemátice
SISTEMÁTIC adj. v. mecanic, mecanizat, perfecționat.
SISTEMÁTIC adj., adv. 1. adj. coerent, (fig.) închegat, legat, strâns. (Un plan ~.) 2. adj. metodic, organizat, (înv.) metodicesc. (O acțiune ~.) 3. adv. metodic, organizat, (înv.) metodicește. (Procedează ~.) 4. adj. periodic, regulat. (Controale ~.)
Sistematic ≠ nesistematic
SISTEMÁTIC, -Ă adj. 1. Făcut după un anumit sistem. 2. (adesea adv.) Potrivit unui plan chibzuit dinainte; organizat. [Cf. fr. systématique, gr. systematikos].
SISTEMÁTIC, -Ă I. adj. 1. făcut după un anumit sistem. 2. (și adv.) potrivit unui plan chibzuit dinainte; organizat. II. s. f. știința identificării și clasificării organismelor vegetale și animale, în special în funcție de relațiile filogenetice și de evoluție. (< fr. systématique)
SISTEMÁTIC1 adv. În mod regulat. /<lat. systematicus, fr. systématique, germ. systematisch, Systematik
SISTEMÁTIC2 ~că (~ci, ~ce) 1) Care constituie un sistem; care se bazează pe un anumit sistem. Analiză ~că. 2) Care se face în conformitate cu un sistem. Antrenament ~. /<lat. systematicus, fr. systématique, germ. systematisch, Systematik
sistematic a. 1. ce ține de o sistemă: ordine sistematică; 2. care face toate după regule sau principii fără a ținea seamă de exigențele împrejurărilor: om sistematic.
*sistemátic, -ă adj. (vgr. systematikós). Făcut după sistemă, metodic: oraș, plan sistematic; casă, școală sistematică. Care lucrează cu sistemă: om, spirit sistematic. Adv. Cu sistemă.
sistematic adj. v. MECANIC. MECANIZAT. PERFECȚIONAT.
SISTEMATIC adj., adv. 1. adj. coerent, (fig.) închegat, legat, strîns. (Un plan ~.) 2. adj. metodic, organizat, (înv.) metodicesc. (O acțiune ~.) 3. adv. metodic, organizat, (înv.) metodicește. (Procedează ~.) 4. adj. periodic, regulat. (Controale ~.)

sistematic dex

Intrare: sistematic
sistematic adjectiv