Dicționare ale limbii române

SÍNEC s. v. zori.
SINECÁ vb. v. închina, ruga.
sinéc1 s.n. (înv.) bătrânețe.
sinecá, sinéc, vb. I (pop.) a se scula în zori și a se închina.
1) sî́nec, sínec și sínrec n. fără pl. (lat. *sénicum, d. senex, bătrîn). L. V. Bătrîneță.
sinec s. v. ZORI.
sineca vb. v. ÎNCHINA. RUGA.
SINEC-, v. SINECO-1.~tomie (v. -tomie), s. f., sinecotomie*.

Sinec dex online | sinonim

Sinec definitie

Intrare: sinec (pref.)
sinec pref.
Intrare: sinec (subst. - zori)
sinec 1 subst. - zori
Intrare: sineca
sineca verb grupa I conjugarea I
Intrare: sinec (subst. - bătrânețe)
sinec 2 subst. - bătrânețe