SINECÁ vb. v. închina, ruga. sinéc1 s.n. (înv.) bătrânețe. sinecá, sinéc, vb. I (pop.) a se scula în zori și a se închina. 1) sî́nec, sínec și sínrec n. fără pl. (lat. *
sénicum, d.
senex, bătrîn).
L. V. Bătrîneță.
sineca vb. v. ÎNCHINA. RUGA. SINEC-, v. SINECO-1. □ ~tomie (v. -tomie), s. f., sinecotomie*. Sinec dex online | sinonim
Sinec definitie
Intrare: sinec (subst. - zori)
Intrare: sineca
sineca verb grupa I conjugarea I
Intrare: sinec (subst. - bătrânețe)
sinec 2 subst. - bătrânețe