SIBARÍT, -Ă, sibariți, -te, s. m. și f. Persoană care trăiește în lux și în petreceri (așa cum trăiau odinioară locuitorii din Sybaris). Petroniu... ne descrie viața unui sibarit din vremile imperiului. ODOBESCU, S. I 53. ♦ (Adjectival) Luxos, îmbelșugat. Oferind colegilor săi, străini veniți în Romînia... o somptuoasă și sibarită ospitalitate în castelul său. M. I. CARAGIALE, C. 158.