SERVÁNTĂ s.f. 1. (Liv.) Servitoare, slujnică. 2. Masă sau bufet pe care se pun farfuriile și tacâmurile necesare în timpul când se servește masa. ♦ (Iluzionism) Sertar orizontal, prevăzut cu o margine posterioară și una laterală care se adaptează la o masă, permițând operatorului depozitări de obiecte. [< fr. servante].