SEGREGÁRE, segregări, s. f. 1. Faptul de a (se) segrega; fenomen de separare sau de repartiție neuniformă, la solidificare, a elementelor dintr-un aliaj; segregație. ♦ Operație metalurgică de afinare a unui aliaj prin răcire selectivă. 2. Proces de izolare a minereurilor de masa rocilor înconjurătoare și de cristalizare în filoane distincte, cu forme precise. 3. Fenomen în hibridarea sexuată a plantelor, constînd în separarea eredității materne de cea paternă, în anumite celule diferențiate.