Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 352553:

SCÂNTEIETÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și fig. Care scânteiază; care pare să împrăștie scântei; sclipitor; lucitor. Ochi ~ori. /a scânteia + suf. ~tor

Scânteietor dex online | sinonim

Scânteietor definitie