Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru sculptor

SC├ÜLPTOR, sculptori, s. m. Artist care se ocup─â cu sculptura. ÔÇô Din fr. sculpteur, lat. sculptor, -oris.
SC├ÜLPTOR, sculptori, s. m. Artist care se ocup─â cu sculptura. ÔÇô Din fr. sculpteur, lat. sculptor, -oris.
SC├ÜLPTOR, sculptori, s. m. Persoan─â care creeaz─â opere de sculptur─â sau lucreaz─â sculpturi. Drag─â, o fi el cum o fi, dar e mare sculptor. CAMIL PETRESCU, T. II 14. Se zbate ca un sculptor f─âr─â bra╚Ťe. EMINESCU, O. I 160.
sc├║lptor (sculp-tor) s. m., pl. sc├║lptori
sc├║lptor s. m., pl. sc├║lptori
SCÚLPTOR s. (pop.) săpător, (înv.) cioplitor, scobitor. (~ în marmură.)
SCÚLPTOR s.m. Artist care se ocupă cu sculptura. [Cf. fr. sculpteur, lat. sculptor].
SCÚLPTOR s. m. artist care se ocupă cu sculptura. (< fr. sculpteur, lat. sculptor)
SCÚLPTOR ~i m. Artist care profesează sculptura. [Sil. sculp-tor] /<fr. sculpteur
sculptor m. cel ce sculpteaz─â.
*sculpt├│r m. (lat. sculpt├│r, -├│ris). Acela care sculpteaz─â: Fidias, Praxitele, Miche- langelo a┼ş fost mar─ş sculptor─ş. ÔÇô ╚śi sc├║lptor (ca p├şctor). Fem. -o├íre, pl. tot a╚Öa.
SCULPTOR s. (pop.) săpător, (înv.) cioplitor, scobitor. (~ în marmură.)
fem├ęie-sc├║lptor s. f. 1969 (arte) Sculptori╚Ť─â v. femeie-pictor (din femeie + sculptor)
sc├║lptor-grav├│r s. m. Sculptor care este ╚Öi gravor ÔŚŐ ÔÇ×Fiecare medalie este opera unui sculptor-gravor, reprezent├ónd ea ├«ns─â╚Öi o valoare artistic─â.ÔÇŁ R.l. 23 XI 76 p. 5 (din sculptor + gravor)
SCULPTORUL (Sculptor), constela╚Ťie din emisfera austral─â, situat─â la S de constela╚Ťiile Balena ╚Öi V─ârs─âtorul, l├óng─â Pe╚Ötele Austral. Identificat─â ├«n 1752 de astronomul francez Nicolas-Louis de La Caille.

Sculptor dex online | sinonim

Sculptor definitie

Intrare: sculptor
sculptor substantiv masculin