SCINDÁ, scindez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) despărți în părțile constitutive sau în combinații mai simple; a (se) fracționa, a (se) separa, a (se) subdiviza, a (se) divide. – Din fr. scinder.

SCINDÁ, scindez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) despărți în părțile constitutive sau în combinații mai simple; a (se) fracționa, a (se) separa, a (se) subdiviza, a (se) divide. – Din fr. scinder.

SCINDÁ, scindez, vb. I. Tranz. A despărți (una de alta) părțile constitutive ale unui întreg, mai ales ale unei probleme din domeniul gîndirii; a fracționa, a subdiviza.

scindá (a ~) vb., ind. prez. 3 scindeáză

scindá vb., ind. prez. 1 sg. scindéz, 3 sg. și pl. scindeáză

SCINDÁ vb. 1. v. împărți. 2. v. descompune. 3. v. fisiona.

SCINDÁ vb. I. tr., refl. A (se) despărți, a (se) separa; a (se) fracționa. ♦ (Chim.; despre combinații) A (se) descompune cu ajutorul unui agent fizic sau chimic în combinații mai simple. [< fr. scinder, cf. lat. scindare].

SCINDÁ vb. tr., refl. a (se) despărți, a (se) separa; a (se) fracționa. ◊ (chim.; despre combinații) a (se) descompune cu ajutorul unui agent fizic sau chimic în combinații mai simple. (< fr. scinder, lat. scindere)

A SCINDÁ ~éz tranz. A face să se scindeze. /<fr. scinder

A SE SCINDÁ pers. 3 se ~eáză intranz. A se despărți în elemente componente; a se descompune; a se dezagrega; a se desface; a se dezasambla. /<fr. scinder

scindà v. a divide: a scinda o chestiune.

* scindéz v. tr. (fr. scinder, d. lat. scindere. V. scisiune). Împart, divid (de ex. o catedră).

SCINDA vb. 1. a despărți, a divide, a diviza, a fracționa, a fragmenta, a îmbucătăți, a împărți, a secționa, a separa, a tăia. (~ bucata în trei.) 2. a (se) descompune, a (se) desface, a (se) despărți, a (se) divide, a (se) fracționa, a (se) împărți, a (se) separa, (rar) a (se) dezalcătui. (Produsul dezintegrării se ~ în particule.) 3. (FIZ.) a diviza, a fisiona. (A ~ nucleul atomic.)