Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

47 defini╚Ťii pentru schimb

SCHIMB, schimburi, s. n. 1. ├Änlocuire a cuiva cu altcineva sau a ceva cu altceva (de aceea╚Öi natur─â). ÔŚŐ (Tehn.) Pies─â de schimb = pies─â dintr-un mecanism, fabricat─â izolat de acesta ╚Öi menit─â s─â ├«nlocuiasc─â alt─â pies─â, identic─â, dar uzat─â, a mecanismului. (Fiziol.) Schimb de materii = totalitatea proceselor care se petrec ├«n organism cu ocazia asimil─ârii hranei. Schimburi respiratorii = totalitatea proceselor prin care se introduce ├«n s├ónge oxigenul ╚Öi se elimin─â dioxidul de carbon. ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. Cu schimbul = (care apare, intervine etc.) c├ónd unul, c├ónd altul; pe r├ónd. (Mil.; ├«n trecut) Trup─â cu schimbul = trup─â ├«n care solda╚Ťii erau chema╚Ťi s─â fac─â serviciul ├«n mod periodic ╚Öi pe r├ónd (├«n intervale fiind l─âsa╚Ťi la vatr─â). ÔŚŐ Expr. Schimb de cuvinte = discu╚Ťie aprins─â, ceart─â. 2. Faptul de a ceda un lucru, un bun, pentru a lua altul ├«n locul lui; procesul circula╚Ťiei m─ârfurilor ca form─â de repartizare a bunurilor produse de societate. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än schimb = drept compensa╚Ťie, ca echivalent. ÔŚŐ Loc. prep. ├Än schimbul... = ├«n locul..., pentru... ÔÖŽ (Concr.) Ceea ce se prime╚Öte, se ob╚Ťine ├«n locul a ceea ce s-a cedat; echivalent, compensa╚Ťie. ÔÖŽ Transformare a unei sume de bani ├«n alta de aceea╚Öi valoare, dar const├ónd din alte monede. ÔÖŽ Cas─â de schimb = ├«ntreprindere comercial─â care se ocup─â cu schimbarea banilor. Scrisoare de schimb = act prin care semnatarul cere unei alte persoane s─â pl─âteasc─â o sum─â de bani celui indicat ├«n act. Agent de schimb = persoan─â intermediar─â care are rolul de a negocia, ├«n mod oficial, obliga╚Ťiuni de stat ╚Öi alte efecte. 3. (Fiz.) Trecere a unei energii, a unei sarcini electrice, a unei particule etc. de la un sistem fizic la altul, dintr-o parte ├«n alta. 4. Totalitatea lucr─âtorilor, func╚Ťionarilor etc. care se g─âsesc ├«n acela╚Öi interval de timp la lucru ├«ntr-o sec╚Ťie, ├«ntr-un serviciu etc. ├«n care lucreaz─â mai multe r├ónduri de angaja╚Ťi; echip─â de lucr─âtori sau persoan─â care, dup─â un interval de timp determinat, ├«nlocuie╚Öte sau este ├«nlocuit─â ├«n munc─â de alt─â echip─â sau de alt─â persoan─â; interval de timp c├ót lucreaz─â astfel o echip─â sau o persoan─â. 5. (Mai ales la pl.) Ruf─ârie de corp (sau de pat) care o ├«nlocuie╚Öte pe cea murdar─â; primeneli. ÔÇô Din schimba (derivat regresiv).
SCHIMB├ü, schimb, vb. I. 1. Tranz. A ├«nlocui un lucru cu altul sau pe cineva cu altcineva (de aceea╚Öi natur─â). ÔŚŐ Expr. A schimba scrisori = a coresponda. A schimba o vorb─â (sau un cuv├ónt, c├óteva vorbe, c├óteva cuvinte etc.) (cu cineva) = a sta (pu╚Ťin) de vorb─â; a conversa, a vorbi (cu cineva). 2. Tranz. A ceda un lucru, un bun, pentru a lua ├«n locul lui altul (echivalent ca valoare), a ceda un obiect pentru altul, a face schimb. ÔÖŽ A ceda o sum─â de bani pentru a primi alta de aceea╚Öi valoare, dar const├ónd din alte monede. 3. Tranz. A da unui lucru alt─â form─â, alt aspect etc.; a modifica, a transforma. ÔŚŐ Expr. A schimba vorba = a abate convorbirea ├«n alt─â direc╚Ťie. A schimba c├óntecul (sau tonul, nota, foaia etc.) = a-╚Öi modifica comportarea, atitudinea. (Refl.) Se schimb─â vorba, se spune c├ónd intervine ceva care modific─â situa╚Ťia existent─â. ÔÖŽ Refl. (Despre oameni) A-╚Öi modifica aspectul, firea, conduita etc. ÔÖŽ Refl. (Despre timp, vreme) A se modifica (├«n bine sau ├«n r─âu). 4. Refl. ╚Öi tranz. A (se) ├«mbr─âca (cu) rufe curate, a (se) primeni; a(-╚Öi) pune alte haine ├«n locul celor purtate p├ón─â atunci. ÔÖŽ (├Änv.) A (se) travesti. 5. Tranz. A muta (├«n alt loc, ├«n alt─â parte). ÔÇô Lat. *excambiare.
SCHIMB, schimburi, s. n. 1. ├Änlocuire a cuiva cu altcineva sau a ceva cu altceva (de aceea╚Öi natur─â). ÔŚŐ (Tehn.) Pies─â de schimb = pies─â dintr-un mecanism, fabricat─â izolat de acesta ╚Öi menit─â s─â ├«nlocuiasc─â alt─â pies─â, identic─â, dar uzat─â, a mecanismului. (Fiziol.); Schimb de materii = totalitatea proceselor care se petrec ├«n organism cu ocazia asimil─ârii hranei. Schimburi respiratorii = totalitatea proceselor prin care se introduce ├«n s├ónge oxigenul ╚Öi se elimin─â bioxidul de carbon. ÔŚŐ Loc. adj., adv. Cu schimbul = (care apare, intervine etc.) c├ónd unul, c├ónd altul, pe r├ónd. (Mil., ├«n trecut) Trup─â cu schimbul = trup─â ├«n care solda╚Ťii erau chema╚Ťi s─â fac─â serviciul ├«n mod periodic ╚Öi pe r├ónd (├«n intervale fiind l─âsa╚Ťi la vatr─â). ÔŚŐ Expr. Schimb de cuvinte = discu╚Ťie aprins─â, ceart─â. 2. Faptul de a ceda un lucru, un bun, pentru a lua altul ├«n locul lui; procesul circula╚Ťiei m─ârfurilor ca form─â de repartizare a bunurilor produse de societate. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än schimb = drept compensa╚Ťie, ca echivalent. ÔŚŐ Loc. prep. ├Än schimbul... = ├«n locul..., pentru... ÔÖŽ (Concr.) Ceea ce se prime╚Öte, se ob╚Ťine ├«n locul a ceea ce s-a cedat; echivalent, compensa╚Ťie. ÔÖŽ Transformare a unei sume de bani ├«n alta de aceea╚Öi valoare, dar const├ónd din alte monede. ÔŚŐ Cas─â de schimb = ├«ntreprindere comercial─â care se ocup─â cu schimbarea banilor. Scrisoare de schimb = act prin care semnatarul cere unei alte persoane s─â pl─âteasc─â o sum─â de bani celui indicat ├«n act. Agent de schimb = persoan─â intermediar─â care are rolul de a negocia, ├«n mod oficial, obliga╚Ťiuni de stat ╚Öi alte efecte. 3. (Fiz.) Trecere a unei energii, a unei sarcini electrice, a unei particule etc. de la un sistem fizic la altul, dintr-o parte ├«n alta. 4. Totalitatea lucr─âtorilor, func╚Ťionarilor etc. care se g─âsesc ├«n acela╚Öi interval de timp la lucru ├«ntr-o sec╚Ťie, ├«ntr-un serviciu etc. ├«n care lucreaz─â mai multe r├ónduri de angaja╚Ťi; echip─â de lucr─âtori sau persoane care, dup─â un interval de timp determinat, ├«nlocuie╚Öte sau este ├«nlocuita ├«n munc─â de alt─â echip─â sau de alt─â persoan─â; interval de timp c├ót lucreaz─â astfel o echip─â sau o persoan─â. 5. (Mai ales la pl.) Ruf─ârie de corp (sau de pat) care ├«nlocuie╚Öte pe cea murdar─â; primeneli. ÔÇô Din schimba (derivat regresiv).
SCHIMB├ü, schimb, vb. I. 1. Tranz. A ├«nlocui un lucru cu altul sau pe cineva cu altcineva (de aceea╚Öi natur─â). ÔŚŐ Expr. A schimba scrisori = a coresponda. A schimba o vorb─â (sau un cuv├ónt, c├óteva vorbe, c├óteva cuvinte etc.) (cu cineva) = a sta (pu╚Ťin) de vorb─â; a conversa, a vorbi (cu cineva). 2. Tranz. A ceda un lucru, un bun, pentru a lua ├«n locul lui altul (echivalent ca valoare), a ceda un obiect pentru altul, a face schimb. ÔÖŽ A ceda o sum─â de bani pentru a primi alta de aceea╚Öi valoare, dar const├ónd din alte monede. 3. Tranz. A da unui lucru alt─â form─â, alt aspect etc.; a modifica, a transforma. ÔŚŐ Expr. A schimba vorba = a abate convorbirea ├«n alt─â direc╚Ťie. A schimba c├óntecul (sau tonul, nota, foaia etc) = a-╚Öi modifica comportarea, atitudinea. (Refl.) Se schimb─â vorba, se spune c├ónd intervine ceva care modific─â situa╚Ťia existent─â. ÔÖŽ Refl. (Despre oameni) A-╚Öi modifica aspectul, firea, conduita etc. ÔÖŽ Refl. (Despre timp, vreme) A se modifica (├«n bine sau ├«n r─âu). 4. Refl. ╚Öi tranz. A (se) ├«mbr─âca (cu) rufe curate, a (se) primeni; a(-╚Öi) pune alte haine dec├ót cele purtate p├ón─â atunci. ÔÖŽ (├Änv.) A (se) travesti. 5. Tranz. A muta (├«n alt loc, ├«n alt─â parte). ÔÇô Lat. *excambiare.
SCHIMB, schimburi, s. n. 1. ├Änlocuire a cuiva prin altcineva sau a ceva prin altceva (de aceea╚Öi natur─â). Schimbul santinelelor se face din dou─â ├«n dou─â ore. ÔŚŐ (Tehn). Pies─â de schimb = pies─â dintr-un mecanism, care se vinde izolat ╚Öi e menit─â s─â ├«nlocuiasc─â alt─â pies─â, identic─â, dar uzat─â. ├Ämi cer cheia unei magazii unde s├«nt ascunse piesele de schimb. DEMETRIUS, C. 18. (Fiziol.) Schimb de materii = totalitatea proceselor care se petrec ├«n organism cu ocazia asimil─ârii hranei. Schimburi respiratorii = totalitatea proceselor prin care se introduce ├«n s├«nge oxigen ╚Öi se elimin─â bioxidul de carbon. ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. Cu schimbul = ├«nlocuindu-se unul pe altul; pe r├«nd. (Mil.; ├«n trecut) Trup─â cu schimbul = trup─â (de c─âl─âra╚Öi sau de doroban╚Ťi) ├«n care solda╚Ťii erau chema╚Ťi s─â fac─â serviciul ├«n mod periodic (├«n intervale fiind l─âsa╚Ťi la vatr─â). A umblat b─âietanul ├«ncoace ╚Öi ├«ncolo, a cheltuit doar l-or da ├«n trupa cu schimbul, dar unde a fost chip! DUN─éREANU, CH. 181. Soldat (sau c─âl─âra╚Ö) cu schimbul = soldat care f─âcea parte din trupa cu schimbul. 2. Faptul de a ceda un lucru, un bun, pentru a lua ├«n locul lui altul; procesul circula╚Ťiei m─ârfurilor ca form─â de repartizare a bunurilor produse de societate. F─âr─â existen╚Ťa ╚Öi dezvoltarea unei industrii socialiste este cu neputin╚Ť─â un schimb socialist ├«ntre ora╚Ö ╚Öi sat. LUPTA DE CLAS─é, 1952, nr. 6, 59. M─â duc s─â-nt├«lnesc pe cel cu m─ârgeaua, doar─â vom putea face schimb. RETEGANUL, P. I 5. Nu vrei s─â facem schimb? s─â-╚Ťi dau capra asta ╚Öi s─â-mi dai g├«sca. CREANG─é, P. 43. ÔŚŐ Fig. De am fi putut r─âscump─âra, pierderea lui... cu jertfa a zece al╚Ťii... nu ne-am fi st├«njenit a face acest schimb. NEGRUZZI, S. I 244. ÔŚŐ Liber schimb = comer╚Ť exterior ne├«ngr─âdit de taxe vamale sau de restric╚Ťii la import ╚Öi la export. ÔÖŽ Echivalent, compensa╚Ťie. Dac─â socote╚Öti c─â nu po╚Ťi a╚Ötepta trei ani, atuncea las─â marfa ├«n sama noastr─â. ╚Üi-om da un schimb potrivit, dup─â vremuri. SADOVEANU, D. P. 153. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än schimb sau (loc. prep.) ├«n schimbul... = drept compensa╚Ťie, ca echivalent, ├«n loc de aceasta, pentru. Poezia avea strofe mai pu╚Ťine, dar ├«n schimb versurile erau ceva mai lungi. VLAHU╚Ü─é, O. A. 431. Tu-mi ceri chiar nemurirea mea ├Än schimb pe-o s─ârutare? EMINESCU, O. I 173. Sultanul... mi-ar da averea-i mie ├Än schimb pe calul meu. ALECSANDRI, P. II 66. ÔÖŽ Transformarea unei sume de bani ├«n alta de aceea╚Öi valoare, dar const├«nd din alte monede. ÔŚŐ Cas─â de schimb = ├«ntreprindere autorizat─â s─â schimbe bani. Scrisoare de schimb = act prin care semnatarul cere unei alte persoane s─â pl─âteasc─â celui indicat ├«n act sau prepusului s─âu o sum─â de bani. Agent de schimb = (├«n regimul capitalist) intermediar care are rolul de a negocia, ├«n mod oficial, obliga╚Ťiuni de stat ╚Öi alte efecte. 3. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źde┬╗ ╚Öi ar─ât├«nd obiectul ├«n discu╚Ťie) Transmitere cu caracter de reciprocitate. Toate fenomenele chimice se produc cu schimb de c─âldur─â. Schimb de note diplomatice. ÔŚŐ Expr. Schimb de cuvinte v. cuv├«nt (9). 4. Totalitatea lucr─âtorilor care se g─âsesc ├«n acela╚Öi timp de lucru ├«ntr-o sec╚Ťie, ├«ntr-un serviciu etc.; echip─â de lucr─âtori sau persoan─â care dup─â un interval de timp determinat ├«nlocuie╚Öte sau este ├«nlocuit─â ├«n munc─â de alt─â echip─â sau de alt─â persoan─â; intervalul de timp c├«t lucreaz─â o echip─â (dup─â care este ├«nlocuit─â de alta). Schimb de noapte. Ôľş S─â lucr─âm ├«n dou─â schimburi: tu cu ajutorii ÔÇô ziua, iar Moise Coman cu tractori╚Ötii ÔÇô noaptea. MIHALE, O. 427. Vreau s─â mai prind schimbul lui Toni; s─â-l v─âd ce poate. DAVIDOGLU, M. 9. 5. (Mai ales la pl.) Albituri de corp, rufe de primeneal─â; primeneli. Serdici n-are haine pe el. Un schimb de rufe, de la reform─â, ├«i acoper─â trupul lung. SAHIA, N. 120. Se uit─â la cuf─âr. Acolo era tot ce avea el; un r├«nd de haine, schimburi ╚Öi c─âr╚Ťi. VLAHU╚Ü─é, O. A. 255. ├Ä╚Öi ia merinde ╚Öi bani de ajuns, schimburi ├«n desagi ╚Öi o plosc─â plin─â cu ap─â. CREANG─é, P. 198.
SCHIMB├ü, schimb, vb. I. Tranz. 1. A ├«nlocui ceva sau pe cineva cu altceva sau cu altcineva. Le schimba [porumbeilor] apa ╚Öi ├«mpr─â╚Ötia pe p─âm├«nt... gr─âun╚Ťele. PAS, Z. I 130. Intr─â ├«n odaia din dreapta ╚Öi-╚Öi schimb─â broboada. SADOVEANU, B. 30. ÔŚŐ Refl. pas. Sus, pa╚Öi grei f─âceau s─â r─âsune ╚Ölepul. Se schimbau sentinelele. DUMITRIU, N. 137. ÔŚŐ Expr. A schimba scrisori = a coresponda. (Refl. pas.) ├Äntre doi in╚Öi... s-au schimbat urm─âtoarele scrisori. MACEDONSKI, O. III 112. A schimba (c├«te) o vorb─â (sau un cuv├«nt), sau (c├«teva) vorbe (sau cuvinte) = a sta pu╚Ťin de vorb─â. Au schimbat c├«teva vorbe repezi, apoi, c├«nd ├«n sal─â s-a f─âcut lini╚Öte, a vorbit din nou Lupu. GALAN, Z. R. 26. Schimb─âm c├«te un cuv├«nt noaptea. SAHIA, N. 116. Cobor├«r─â ├«n Calea Victoriei f─âr─â a schimba un cuv├«nt. REBREANU, R. I 43. ÔŚŐ (Obiectul care ia locul altuia se introduce prin prep. ┬źcu┬╗, ┬źpe┬╗, ┬ź├«ntru┬╗) Studenta... schimb─â cartea de anatomie pe un roman. C. PETRESCU, ├Ä. II 216. Cum fur─â ei schimba╚Ťi cu ni╚Öte c─â╚Ťei. SBIERA, P. 114. S─â nu schimb a ta coroan─â ├«ntr-o ramur─â de spini. EMINESCU, O. I 146. 2. A da, a ceda un obiect, un bun pentru altul, a face schimb. ÔÖŽ A da o sum─â de bani pentru a primi alta de aceea╚Öi valoare, dar const├«nd din alte monede. 3. A da unui lucru alt─â form─â, alt aspect, alt─â ├«nf─â╚Ťi╚Öare, alt─â valoare; a modifica, a transforma, a preface. ├Äi ajunsese la ureche c─â ╚Ť─âranii umbl─â s─â schimbe ce-a fost ├«n trecut. REBREANU, R. I 255. Dar timpul, care schimb─â toate, adusese r├«nduial─â ╚Öi la gurile Dun─ârii. BART, E. 322. ÔŚŐ Expr. A schimba foaia = a-╚Öi modifica purtarea fa╚Ť─â de cineva, ÔŚŐ Refl. ├Ä╚Ťi place cum s-au schimbat lucrurile? Acuma g─âse╚Öti de toate la magazin. DAVIDOGLU, M. 82. Nu se putea domiri... cum de ├«n c├«teva zile s-au schimbat astfel locurile? ISPIRESCU, L. 9. P├«n─â la Tecuci vremea se schimb─â c├«nd spre v├«nt, c├«nd spre ploaie; pulberea ╚Öi glodul se lupt─â pe r├«nd asupr─â-mi. RUSSO, O. 144. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬ź├«n┬╗) P─âdurile se schimbaser─â ├«n c├«mpii. ISPIRESCU, L. 9. Palatul... s-a schimbat iar─â╚Öi ├«n s─âr─âc─âciosul bordei al mo╚Öneagului. CREANG─é, P. 89. (Expr.) Se schimb─â vorba, se zice c├«nd intervine ceva care modific─â o situa╚Ťie. De la Neam╚Ť la F─âlticeni ╚Öi de la F─âlticeni la Neam╚Ť era pentru noi atunci o palm─â de loc. Dar acum se schimba vorba: o cale scurt─â de dou─â po╚Öte, de la F─âlticeni la Neam╚Ť, nu se potrive╚Öte c-o ├«ntindere de ╚Öase po╚Öte, lungi ╚Öi obositoare de la Ia╚Öi p├«n─â la Neam╚Ť. CREANG─é, A. 116. ÔÖŽ (Despre oameni) A-╚Öi modifica firea, glasul, conduita. Drag─â, schimb─â-╚Ťi purtarea, Dac─â vrei s─â fii a mea. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 422. ÔŚŐ Refl. Trec vremile ╚Öi cu ele se schimb─â ╚Öi oamenii. ANGHEL, PR. 107. ─ést somn nu prea-mi place ╚Öi o s─â i-o spui. ÔÇô Ba s─â-╚Ťi cau╚Ťi treaba, c─â m─ân├«nci tr├«nteal─â, S-a schimbat boierul, nu e cum ├«l ╚Ötii. ALEXANDRESCU, P. 65. (Expr.) A se schimba la fa╚Ť─â sau (tranz.) a schimba fe╚Ťe v. fa╚Ť─â (I 1). 4. A se ├«mbr─âca cu alte rufe (curate) sau cu alte haine (dec├«t cele purtate p├«n─â atunci). Abia avui vreme a-mi schimba hainele. NEGRUZZI, S. I 67. ÔŚŐ Refl. Nurorile... plecar─â umilite ├«n c─âm─ârile lor, ca s─â se schimbe. ISPIRESCU, L. 40. F─â-m─â, doamne, ╚Ť├«nt─â-n grind─â, S─â v─âz m├«ndra c├«nd se schimb─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 397. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źcu┬╗ sau ┬ź├«n┬╗) Cu c─âmea╚Ö─â alb─â m-am schimbat. SEVASTOS, N. 12. ÔÖŽ A da cuiva ruf─ârie curat─â sau alte haine. ├Äi duce la sine ├«n cas─â ╚Öi-i schimb─â ├«n haine uscate, c─â ale lor toate erau ude. RETEGANUL, P. IV 76. ÔÖŽ (├Änvechit) A travesti. ├Än strem╚Ťe m─â-nvele╚Öte De m─â schimb─â calice╚Öte. ALECSANDRI, P. P. 137. 5. A muta dintr-un loc ├«ntr-altul, a a╚Öeza ├«n alt─â parte, a abate ├«n alt─â direc╚Ťie. Eu schimb privirea-n alt─â parte. P─éUN-PINCIO, P. 59. Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limb─â, Ce cu-a turmelor p─â╚Öune a ei patrie ╚Ö-o schimb─â. EMINESCU, O. I 142. Soarele ├«╚Öi schimb─â locul ╚śi apune ro╚Ö ca focul. ALECSANDRI, P. II 19. ÔŚŐ Expr- A schimba vorba (sau, mai rar, vorbirea, cuv├«ntul) = a abate convorbirea ├«n alt─â direc╚Ťie (pentru a evita un subiect nepl─âcut). Emilia ├«ncerca s─â schimbe vorba. C. PETRESCU, ├Ä. II 235. A╚Öa el schimb─â vorbirea: Def─âim─â n─âp─âstuirea. ALEXANDRESCU, P. 32. A schimba c├«ntecul (sau tonul, nota) = a vorbi sau a ac╚Ťiona altfel dec├«t ├«nainte. A schimba macazul v. macaz.
în schimb loc. adv.
*├«n sch├şmbu- loc. prep. (─ş)
├«n sch├şmbul loc. prep. (~ lui)
l├şber schimb adj. + s. n.
schimb s. n., pl. sch├şmburi
schimb├í (a ~) vb., ind. prez. 3 sch├şmb─â
├«n sch├şmb loc. adv.
├«n sch├şmbul loc. prep.
schimb s. n., pl. sch├şmburi
schimb├í vb., ind. prez. 1 sg. schimb, 3 sg. ╚Öi pl. sch├şmb─â
SCHIMB s. 1. schimb în natură v. troc, barter. 2. v. înlocuire. 3. (FIZ.) transfer. (~ de energie.) 4. tură. (Se lucrează în trei ~uri.) 5. v. șut. 6. (concr.; mai ales la pl.) albitură, primeneală, rufă, rufărie, (reg.) premenituri (pl.). (După baie și-a luat ~uri curate.)
SCHIMB├ü vb. 1. v. ├«nlocui. 2. a preschimba. (A ~ bani, h├órtii de valoare.) 3. a ├«nlocui, (├«nv. ╚Öi pop.) a muta, (fran╚Ťuzism ├«nv.) a ramplasa. (L-a ~ cu un inginer mai bun.) 4. v. primeni. 5. v. muta. 6. v. devia. 7. a (se) deplasa, a (se) muta. (Accentul s-a ~ pe ultima silab─â.) 8. a muta, (├«nv. ╚Öi reg.) a str─âmuta. (S─â-╚Ťi ~ g├óndurile cu privire la...) 9. v. ├«mp─ârt─â╚Öi. 10. v. metamorfoza. 11. v. modifica. 12. a (se) preface, a (se) transforma, (├«nv.) a (se) pr─âv─âli. (~ marea ├«n uscat.) 13. v. reforma. 14. v. transforma. 15. v. transforma. 16. a (se) modifica. (Temperatura s-a ~ brusc.) 17. v. face. 18. a (se) preface, a (se) transforma, (reg.) a (se) veli, a (se) velnici, (├«nv.) a veni. (Bucuria lor s-a ~ ├«n suspine.) 19. v. fluctua.
SCHIMBÁ vb. v. deghiza, travesti.
schimb├í (-b, -├ít), vb. ÔÇô 1. A ├«nlocui ceva, a permuta. ÔÇô 2. A modifica, a transforma. ÔÇô 3. A ceda, a l─âsa un obiect pentru contravaloarea lui. ÔÇô 4. A ├«nlocui, a substitui. ÔÇô 5. A denatura, a altera. ÔÇô 6. (Refl.) A ├«nlocui, a substitui. ÔÇô 7. (Refl.) A se primeni. ÔÇô Megl. schimb(ari). ÔÇô Var. ├«nschimba. Lat. *excambi─üre (Pu╚Öcariu 1548; REW 2949), cf. it. scambiare, prov. escambiar, fr. ├ęchanger. Fonetismul din rom. se explic─â printr-o metatez─â *sc├«mbia ÔÇ║ *sc├«imba, ca ├«n habeat ÔÇ║ aib─â, rubeum ÔÇ║ roib, etc. Der. schimb, s. n. (mutare; ├«nlocuire; renovare; transformare; modificare; rufe curate), postverbal; schimb─âcios, adj. (instabil, inconstant, nestatornic); schimba╚Ö, s. m. (├«n trecut, mili╚Ťian ├«n serviciu regulat o s─âpt─âm├«n─â pe lun─â); schimb─âtor, adj. (variabil, volubil, versatil); neschimbat, adj. (f─âr─â schimb─âri, f─âr─â modific─âri, inalterat); preschimba, vb. (a schimba, a face schimb, a transforma); schimbi╚Ö, adv. (alternativ); schimboaie, s. f. (Mold., regulator la plug); schimb─âciune (var. schimb─âtur─â), s. f. (├«nv., schimb).
SCHIMB ~uri n. 1) ├Änlocuire a unui obiect sau a unei persoane prin alt obiect sau alt─â persoan─â. A face ~. Pies─â de ~. ÔŚŐ Cu ~ pe r├ónd. Cas─â de ~ cas─â unde se pot schimba banii unei ╚Ť─âri pe banii alteia. 2) Cedare a unui lucru pentru a primi altul ├«n loc (├«n urma unor negocieri). ~ de m─ârfuri. ÔŚŐ Liber-~ comer╚Ť exterior f─âr─â nici un fel de restric╚Ťii. ├Än ~ drept compensa╚Ťie.3) Persoan─â sau grup de persoane care, dup─â un anumit interval de timp, ├«nlocuiesc sau sunt ├«nlocuite ├«ntr-o munc─â, prin alt─â persoan─â sau prin alt grup de persoane. ~ de zi. ~ de noapte. 4) Interval de timp c├ót lucreaz─â o asemenea persoan─â sau un asemenea grup. A lucra ├«n trei ~uri. 5) fig. Genera╚Ťie t├ón─âr─â care ├«nlocuie╚Öte pe cei v├órstnici ├«ntr-o activitate. ~ de m├óine. 6) mai ales la pl. Lenjerie de corp care ├«nlocuie╚Öte pe cea purtat─â; albituri de primeneal─â. 7) Transmitere cu caracter reciproc. ~ de p─âreri. ~ de experien╚Ť─â. /v. a schmba
A SE SCHIMB├ü m─â schimb intranz. 1) A c─âp─âta o alt─â form─â sau un alt con╚Ťinut; a suferi modific─âri; a se preface; a se modifica; a se preschimba; a se transforma. 2) (despre persoane) A se ├«mbr─âca cu alte haine (noi, curate); a se primeni. /<lat. excambiare
A SCHIMB├ü schimb tranz. 1) (fiin╚Ťe, lucruri) A supune unui schimb. ÔŚŐ ~ calul pe m─âgar (sau capra pe g├ósc─â, sau cioara pe pup─âz─â) se spune, c├ónd dai un lucru bun ╚Öi prime╚Öti altul mai prost. ~ (c├óte) o vorb─â (sau (c├óteva) vorbe) a sta pu╚Ťin de vorb─â. 2) A face s─â se schimbe; a preface; a preschimba; a transforma; a modifica. 3) A muta ├«n alt─â parte. ÔŚŐ ~ vorba a trece la alt─â tem─â ├«n timpul unei convorbiri; a ├«ncepe a vorbi despre altceva. ~ c├óntecul (sau tonul, nota, foaia) a vorbi sau a se purta altfel (cu cineva), dec├ót mai ├«nainte. /<lat. excambiare
liber-schimb m. libertate de comer╚Ť ├«ntre dou─â na╚Ťiuni, a╚Öa c─â m─ârfurile lor intr─â ╚Öi ies liber sau cu o vam─â mic─â.
schimb n. 1. schimbare: schimbul cailor; ├«n schimb, una pentru alta; c─âl─âra╚Ö cu schimbul, care serve╚Öte ├«n armat─â c├óte o s─âpt─âm├ón─â pe lun─â ├«n cursul a cel pu╚Ťin patru luni pe an; 2. comer╚Ť cu bani: agent de schimb; 3. pl. Mold. rufe de primeneal─â: ├«╚Öi ia merindele ╚Öi schimburi ├«n d─âsagi CR.; 4. liberul schimb. [Pentru sensul 3, cf. izmene].
schimb├á v. 1. a modifica ├«n parte sau ├«n tot (├«n bine sau ├«n r─âu): ├«n lume totul se schimb─â; fig. a-╚Öi schimba p─ârerea, vorba; a schimba vorbe, a se ├«n╚Ťelege cu cineva; 2. a (se) transforma: se schimb─â ├«n stan─â de piatr─â ISP.; 3. a face schimb, a da ╚Öi lua ca echivalent: a schimba bani; 4. a pune altceva ├«n loc: a schimba c─âm─â╚Öile, fe╚Ťele de pern─â. [Lit. *EXCAMBIARE].
*liber-schimb n., pl. ur─ş. V. liber.
1) schimb n., pl. ur─ş (d. a schimba; it. scambio ╚Öi fr. ├ęchange). Schimbare, act reciproc, darea unu─ş lucru ca s─â ╚Ťi se dea altu: schimbul lucrurilor ╚Öi vitelor a fost prima form─â a comerciulu─ş, schimbu banilor la zaraf, schimb de complimente. ├Änlocuirea une─ş santinele pin alta: schimbu une─ş santinele. Timpu c├«t p─âze╚Öte o santinel─â ├«n armat─â (vre-o tre─ş ore): mi sÔÇÖa p─ârut schimbul lung. Solda╚Ťi─ş care se schimb─â la paz─â. Liber schimb (v. liber). Comerci┼ş cu ban─ş: agent de schimb (V. banc─â, burs─â). Pl. Primenel─ş, rufe de primeneal─â (c─âm─â╚Ö─ş. izmene): schimbur─ş de c─âl─âtorie. ├Än schimb, ├«n locu altu─ş lucru: acest om e s─ârac, daÔÇÖn schimb e s─ân─âtos ╚Öi fericit; o pu╚Öc─âÔÇÖn schimbu unu─ş cal. Cu schimbu, alternativ, unuÔÇÖn locu altu─şa dup─â cum ─şi vine r├«ndu: a p─âzi cu schimbu. Soldat cu schimbu, soldat care, ├«n pedestrimea ╚Öi c─âl─ârimea rom├óneasc─â, serve╚Öte unu─ş anumit num─âr de zile timp de 4-5 an─ş. Schimb de vorbe (E┼şf.), ceart─â, alterca╚Ťiune. A face schimb, a face trampa, a schimba. ÔÇô ╚śi ╚Öch- (Munt.).
2) schimb (est) ╚Öi ╚Öchimb (vest) a -├í v. tr. (lat. * ex-cambiare [├«ld. cambire, a schimba, a da ├«n schimb], de unde sÔÇÖa f─âcut * schiamb, ÔŚŐ schi├«mb, schimb; it. cambiare ╚Öi scambiare, pv. escambiar ╚Öi escamjar, fr. ├ęchanger ╚Öi changer, sp. pg. cambiar. V. cambie). Da┼ş un lucru ca s─â mi se dea altu, fac schimb: nu schimba vrabia din m├«n─â pe c─şoara din par (Prov.), nu da pu╚Ťinu sigur pe multu nesigur; a schimba ni╚Öte ban─ş la zaraf. ├Änlocu─şesc cu ceva ma─ş bun, ├«mprosp─âtez: a schimba o santinel─â ostenit─â cu una odihnit─â, o coard─â la chitar─â, apa la g─âin─ş. Primenesc, ├«mbrac ├«n alte rufe curate: a schimba un copil. Modific: a schimba un articul de ziar. Prefac, transform: a schimba metalele ├«n aur. V. refl. Nu ma─ş s├«nt cum eram odat─â: sÔÇÖa schimbat bo─şeru! M─â primenesc. M─â transform la fa╚Ť─â de emo╚Ťiune. A schimba fe╚Ťe-fe╚Ťe, a fi foarte emo╚Ťionat de ru╚Öine. A schimba vorbe (E┼şf.), a te certa, a te c─şond─ân─ş. A schimba trenu, vaporu, a trece ├«n alt tren, ├«n alt vapor. ÔÇô ├Än Trans. P.P. m─â ├«nschimb.
șchimb, V. schimb.
SCHIMB s. 1. înlocuire, schimbare, (înv.) mutare. (~ unei piese uzate.) 2. (FIZ.) transfer. (~ de energie.) 3. tură. (Se lucrează în 3 ~.) 4. (MIN.) șut. 5. (concr.; mai ales la pl.) albitură, primeneală, rufă, rufărie, (reg.) premenituri (pl.). (După baie și-a luat ~uri curate.)
schimba vb. v. DEGHIZA. TRAVESTI.
SCHIMBA vb. 1. a ├«nlocui. (A ~ o pies─â uzat─â.) 2. a preschimba. (A ~ bani, h├«rtii de valoare.) 3. a ├«nlocui, (├«nv. ╚Öi pop.) a muta, (fran╚Ťuzism ├«nv.) a ramplasa. (L-a ~ cu un inginer mai bun.) 4. a (se) primeni. (Dup─â baie s-a ~.) 5. a muta. (A ~ baza de opera╚Ťii.) 6. a abate, a devia, a muta. (A ~ cursul unei ape.) 7. a (se) deplasa, a (se) muta. (Accentul s-a ~ pe ultima silab─â.) 8. a muta, (├«nv. ╚Öi reg.) a str─âmuta. (S─â-╚Ťi ~ g├«ndurile cu privire la...) 9. a ├«mp─ârt─â╚Öi. (A ~ unele impresii cu cineva.) 10. a (se) metamorfoza, a (se) modifica, a (se) preface, a (se) preschimba, a (se) transforma, (├«nv. ╚Öi pop.) a (se) ├«ntoarce, a (se) muta, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) ├«nchipui, (reg.) a (se) str─âforma, (├«nv.) a (se) str─âmuta, a (se) suci, a (se) ╚Öanja. (Ora╚Öul nostru s-a ~ radical.) 11. a modifica, a preface, a prelucra, a reface, a transforma. (A ~ un text.) 12. a (se) preface, a (se) transforma, (├«nv.) a (se) pr─âv─âli. (~ marea ├«n uscat.) 13. a modifica, a reforma. (A ~ ortografia.) 14. (FON.) a se altera, a se modifica, a se preface, a se transforma. (ÔÇ×NÔÇŁ intervocalic s-a ~.) 15. (FON.) a se modifica, a se preface, a se transforma, a trece. (ÔÇ×LÔÇŁ intervocalic se ~ ├«n ÔÇ×rÔÇŁ ├«n cuvintele rom├óne╚Öti de origine latin─â.) 16. a (se) modifica. (Temperatura s-a ~ brusc.) 17. a face, a preface, a transforma. (B─âutura din om te ~ ├«n neom.) 18. a (se) preface, a (se) transforma, (reg.) a (se) veli, a (se) velnici, (├«nv.) a veni. (Bucuria lor s-a ~ ├«n suspine.) 19. a fluctua, a varia, (fig.) a oscila. (Se ~ mereu ├«n comport─âri.)
schimba prefixul sint. v. A ├«mplini o v├órst─â rotund─â ╚Öi a schimba cifra zecilor ÔŚŐ ÔÇ×Ast─âzi Ilie Balaci schimb─â prefixul, anivers├ónd ├«mplinirea v├órstei de 40 de ani.ÔÇŁ Ev.z. 13 IX 96 p. 15. ÔŚŐ ÔÇ×Felicit├óndu-v─â la a 60-a aniversare [...] ne-a╚Ťi putea spune ce a╚Ťi c├ó╚Ötigat ╚Öi ce a╚Ťi pierdut o dat─â cu schimbarea ┬źprefixului┬╗?ÔÇŁ Lit. 5152/96 p. 6
not─â de schimb v. broderie.
tuburi de schimb (it. colaccio; fr. cromette, tube de rechange; germ. Setzst├╝ck, Krummbogen), tuburi anexe de dimensiuni mici, av├ónd o form─â ├«ndoit─â, aplicate instr. de suflat de alam─â cu emisie natural─â* cu scopul de a schimba, dup─â necesit─â╚Ťi (la instr. tranpozitorii ÔÇô v. transpozi╚Ťie), fundamentala ini╚Ťial─â.
ASOCI├ü╚ÜIA EUROPEAN─é A LIBERULUI SCHIMB (A.E.L.S.; ├«n engl.: European Free Trade Association ÔÇô E.F.T.A.), organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â, cu sediul la Geneva, creat─â ├«n 1960, din ini╚Ťiativa Marii Britanii, ca o contram─âsur─â fa╚Ť─â de ├«nfiin╚Ťarea Comunit─â╚Ťii Economice Europene (C.E.E.), ├«n scopul extinderii comer╚Ťului ├«ntre statele membre (Austria, Elve╚Ťia, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Suedia ╚Öi Finlanda). Din A.E.L.S. au f─âcut parte Danemarca, Irlanda ╚Öi Marea Britanie, p├«n─â ├«n 1973 ╚Öi Portugalia, p├«n─â ├«n 1986, c├«nd s-a decis aderarea lor la C.E.E.
MUTATO NOMINE DE TE FABULA NARRATUR (lat.) schimb├ónd numele, despre tine este vorba ├«n povestire ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×SatiraeÔÇŁ, I, 1, 69-70. Vorbind despre chinurile la care a fost supus Tantal ├«n Infern, poetul se adreseaz─â unui interlocutor imaginar, pe care avari╚Ťia ├«l pune ├«n aceea╚Öi situa╚Ťie.
TEMPORA MUTANTUR ET NOS MUTAMUR IN ILLIS! (lat.) vremurile se schimb─â ╚Öi noi odat─â cu ele! ÔÇô Cugetare a ├«mp─âratului Lothar I, care ╚Öi-a sf├ór╚Öit via╚Ťa ├«n c─âlug─ârie.
TEMPORA SI FUERINT NUBILA, SOLUS ERIS (lat.) dac─â timpul se schimb─â ├«n r─âu, vei r─âm├óne singur ÔÇô Ovidiu, ÔÇ×TristeleÔÇŁ, I, 1, 40. V. ╚Öi Donec eris felix, multos numerabis amicos.
a schimba aerul expr. (intl.) a ieși la furat.
a schimba diagrama / domiciliul (cuiva) expr. (intl.) a aresta, a închide (pe cineva).
a schimba foaia expr. a-și modifica atitudinea / comportamentul.
a schimba macazul expr. 1. a ├«ndrepta ├«n alt─â direc╚Ťie cursul unor evenimente. 2. v. a schimba foaia.
a schimba prefixul expr. (d. oameni) a împlini o vârstă la care se schimbă prima cifră a numărului de ani.
a schimba uleiul expr. (glum.) a urina.
schimbă placa! expr. mai zi și altceva!; încearcă să mă convingi și cu alte argumente!

Schimb dex online | sinonim

Schimb definitie

Intrare: schimb
schimb substantiv neutru
Intrare: schimba
schimba verb grupa I conjugarea I
Intrare: șchimb
șchimb