Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 426619:

scâtălí, scâtălésc și scâtăl, vb. IV (reg.; despre fân) a întinde la uscat. 2. (despre sămânța unor plante) a separa de impurități. 3. (refl.) a se scobi în dinți.

Scâtălire dex online | sinonim

Scâtălire definitie

Creare CV Creare CV