Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru s─ân─âtate

S─éN─éT├üTE s. f. 1. Stare bun─â a unui organism la care func╚Ťionarea tuturor organelor se face ├«n mod normal ╚Öi regulat. ÔŚŐ Cas─â de s─ân─âtate = sanatoriu; ospiciu. S─ân─âtatea public─â = bun─âstarea sanitar─â, starea de salubritate a ├«ntregii popula╚Ťii. ÔŚŐ Expr. ├Än s─ân─âtatea (cuiva sau a ceva) = a) urare f─âcut─â c├ónd se bea un pahar ├«n cinstea cuiva sau a ceva; b) pentru a onora pe cineva sau ceva, ├«n cinstea cuiva sau a ceva. S─ân─âtate (bun─â)! = a) formul─â de urare la desp─âr╚Ťire; b) s-a sf├ór╚Öit, nu mai e nimic de f─âcut; pu╚Ťin ├«mi pas─â! at├óta pagub─â! 2. Fig. T─ârie, robuste╚Ťe. ÔÇô Lat. sanitas, -atis.
S─éN─éT├üTE s. f. 1. Stare a unui organism la care func╚Ťionarea tuturor organelor se face ├«n mod normal ╚Öi regulat. ÔŚŐ Cas─â de s─ân─âtate = sanatoriu; ospiciu. S─ân─âtatea public─â = bun─âstarea sanitar─â, starea de salubritate a ├«ntregii popula╚Ťii. ÔŚŐ Expr. ├Än s─ân─âtatea (cuiva sau a ceva) = a) urare f─âcut─â c├ónd se bea un pahar ├«n cinstea cuiva sau a ceva; b) pentru a onora pe cineva sau ceva, ├«n cinstea cuiva sau a ceva. S─ân─âtate (bun─â)! = a) formul─â de urare la desp─âr╚Ťire; b) s-a sf├ór╚Öit, nu mai e nimic de f─âcut; pu╚Ťin ├«mi pas─â! at├óta pagub─â! 2. Fig. T─ârie, robuste╚Ťe. ÔÇô Lat. sanitas, -atis.
S─éN─éT├üTE, (rar) s─ân─ât─â╚Ťi, s. f. Stare a unui organism neatins de nici o boal─â, la care func╚Ťionarea tuturor organelor se face ├«n mod normal ╚Öi regulat. S─ân─âtate s─â fie, mo╚Ö Gheorghe, c─â-i mai bun─â dec├«t toate! Cu boala mea s-au dus mul╚Ťime de parale... s─ân─âtate s─â fie! SP. POPESCU, M. G. 86. Dorim s─â avem ╚Ötiin╚Ť─â despre s─ân─âtatea voastr─â. CARAGIALE, O. VII 19. Iat─â o ╚Ť─âr─âncu╚Ť─â cu o cof─â pe umere: b─âlaie ╚Öi rumen─â ca o roz─â s─âlbatic─â, plin─â de fr─âgezime ╚Öi de s─ân─âtate. BOLINTINEANU, O. 321. ÔŚŐ Fi╚Ö─â de s─ân─âtate v. fi╚Ö─â. Cas─â de s─ân─âtate = sanatoriu; (ie╚Öit din uz) ospiciu. Desp─âr╚Ťit oarecum de Zoe Mavrocordat-Br├«ncoveanu, internat─â ├«ntr-o cas─â de s─ân─âtate, Bibescu ├«i confiscase toat─â averea. CAMIL PETRESCU, O. II 307. ÔŚŐ Expr. (A bea sau a ├«nchina) ├«n s─ân─âtatea cuiva = a bea sau a ├«nchina un pahar de vin sau de rachiu ├«n cinstea cuiva, ur├«ndu-i s─â fie s─ân─âtos, s─â aib─â noroc etc. E, cine-mi poate spune mie ├Än s─ân─âtatea cui s─â-nchin. IOSIF, PATR. 32. Po╚Ťi bea... ├«n s─ân─âtatea aceleia care-╚Ťi va face fericirea vie╚Ťii. CARAGIALE, O. III 81. ÔÖŽ (├Änvechit, la pl.) Ur─âri, toasturi; (ironic) b─âutur─â. Pe la mijlocul mesei ├«ncepur─â s─ân─ât─â╚Ťile. GANE, la TDRG. Or s─â cad─â bolnavi, de mult ce-nghit la s─ân─ât─â╚Ťi. ALECSANDRI, T. 552. ÔÖŽ (Izolat sau ├«n expresii) Formul─â de salut sau de urare. S─ân─âtate! Ôľş Trandafir de pe cetate, Spune m├«ndrii s─ân─âtate. HODO╚ś, P. P. 80. Auzi, m├«ndr─â, doba baie... Mai r─âm├«i cu s─ân─âtate! JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 298. ÔŚŐ Expr. A l─âsa s─ân─âtate = a-╚Öi lua adio, a se preg─âti de moarte, a muri. M─âmuca nu face bine, ce face; are de g├«nd s─â ne lese s─ân─âtate, s─ârmana. CREANG─é, P. 14. S─ân─âtate (bun─â) = a) (├«n limbaj familiar exprim─â o atitudine de indiferen╚Ť─â sau de neputin╚Ť─â ├«n fa╚Ťa unei situa╚Ťii) s-a sf├«r╚Öit, nu-i nimic de f─âcut; nu-mi pas─â. Cine intr-acolo noaptea: s─ân─âtate bun─â! La TDRG. Eu m─â uitam ├«n ghiozdan: de aveam felia de p├«ne, s─ân─âtate bun─â, aveam ce m├«nca. DELAVRANCEA, la TDRG. De va fi aleg─âtor influent p─ârintele, se prime╚Öte fata ├«n pension; dac─â nu, s─ân─âtate. BOLINTINEANU, O. 456; b) nimic; nimic nou, nimic deosebit. Ce mai este? ┬źS─ân─âtate┬╗. La TDRG.
s─ân─ât├íte s. f., g.-d. art. s─ân─âtß║»╚Ťii
s─ân─ât├íte s. f., g.-d. art. s─ân─ât─â╚Ťii
S─ân─âtate Ôëá boal─â
s─ân─ât├íte (s─ân─âtß║»╚Ťi), s. f. ÔÇô 1. Stare general─â bun─â a organismului. ÔÇô 2. S─ân─âtate (1) public─â. ÔÇô 3. Salut, formul─â de salut. ÔÇô 4. Toast. ÔÇô 5. Gata, nimic mai mult! (func╚Ťie de interj.). ÔÇô Mr. s├«n─âtate, megl. s─ânitati. Lat. san─ştatem (Pu╚Öcariu 1509; REW 7580), cf. alb. ┼íendet (Meyer 405; Philippide, II, 653), it. sanit├á, prov. santat, fr. sant├ę. Pentru ultimul sens, cf. pace. ÔÇô Der. s─ân─âtos, adj. (teaf─âr; salutar, salubru; ├«ntreg, f─âr─â defect; intact, incoruptibil; teribil, respectabil), mr. s├«n─âtos, megl. s├«nitos, din lat. *san─şt┼Źsus (Meyer, Alb. St., IV, 35; Pu╚Öcariu 1519; REW 7580a), cf. nap. sanetuse, campid. sanidozu, cuv├«nt de uz comun (ALR, I, 131); nes─ân─âtos, adj. (f─âr─â s─ân─âtate, morbos, bolnav); s─ân─âtoasa, s. f. (fam., fug─â, sc─âpat); poate prin aluzie la proverbul fuga-i ru╚Öinoas─â dar e s─ân─âtoas─â; ├«ns─ân─âto╚Öi (var. s─ân─âto╚Öa), vb. (a se face bine, a se vindeca); sun─âtoare (var. s─ân─âtoare, s─ânitoare), s. f. (pojarni╚Ť─â, inimioar─â, Hypericum perforatum; numele altor plante, Crepis foetida, Helianthemum mobile, Hyosciamus niger, Gnaphalium dioicum), datorit─â virtu╚Ťilor sale curative, alterat─â fonetic prin etimologie popular─â consider├«ndu-se der. de la a suna (Pu╚Öcariu, Lr., 17; dup─â Tiktin ╚Öi Candrea, din lat. sanat┼Źria, cu aceea╚Öi modificare). ÔÇô Der. neol. sanatoriu, s. n., fin fr. sanatorium; sanitar, adj., din fr. sanitaire; s─ânicioar─â, s. f. (iarba-fr├«ntului, Sanicula europaea), probabil intrepretarea neol. a numelui ╚Ötiin╚Ťific al planetei, cf. mag. szaniczor (Tiktin).
S─éN─éT├üTE f. Stare fizic─â ╚Öi fiziologic─â normal─â a unui organism s─ân─âtos. A-╚Öi cru╚Ťa ~ea. ÔŚŐ ~! formul─â de salut (la plecare). [G.-D. s─ân─ât─â╚Ťii] /<lat. sanitas, ~atis
s─ân─âtate f. 1. starea celui s─ân─âtos; 2. starea general─â, complexiune: e de o s─ân─âtate delicat─â; 3. salutare: la to╚Ťi s─ân─âtate! 4. toast: a bea ├«n s─ân─âtatea cuiva; 5. pace bun─â: dac─â nu vrei, s─ân─âtate! [Lat. SANITATEM].
s─ân─ât├íte f. (lat. san─şlas, -├ítis, d. sanus, s─ân─âtos; it. sanit├í, pv. sandat, santat, fr. sant├ę, sp. sanidas, pg. sanidade). Starea celu─ş s─ân─âtos: s─ân─âtatea e cea ma─ş mare bog─â╚Ťie. Starea general─â a trupulu─ş, constitu╚Ťiune, complexiune: era de o s─ân─âtate delicat─â. Ca termin de salutare: s─ân─âtate! (sub├«n╚Ť. v─â urez). Ca termin de ├«ncetare a unu─ş lucru, a une─ş speran╚Ťe, a une─ş griji ├«ld. ÔÇ×sÔÇÖa sf├«r╚ÖitÔÇŁ sa┼ş ÔÇ×pace bun─âÔÇŁ sa┼ş ÔÇ×du-te s─ân─âtos ╚Öi las─â-m─âÔÇÖn paceÔÇŁ: De acuma, s─ân─âtate! dac─â nu vre─ş, s─ân─âtate! A bea ├«n s─ân─âtatea cu─şva, a ├«nchina ├«n s─ân─âtatea cu─şva, a ridica un toast.
S─éN─éTATE. Subst. S─ân─âtate, s─ân─âtate fizic─â, vigoare, for╚Ť─â, putere, robuste╚Ťe, v├«njo╚Öenie, v├«njo╚Öie (rar), v├«nj (├«nv. ╚Öi pop.), voinicie (pop.); vitalitate, putere de via╚Ť─â, virilitate; t─ârie, rezisten╚Ť─â; energie, dinamism, vioiciune, sprinteneal─â. S─ân─âtate psihic─â, echilibru sufletesc. Via╚Ť─â s─ân─âtoas─â; cump─âtare, modera╚Ťie, ├«nt─ârire, fortificare, c─âlire (fig.), o╚Ťelire (fig.). ├«ns─ân─âto╚Öire, ├«ntremare, ├«mputernicire (rar), vindecare, ├«nzdr─âvenire, lecuire, t─âm─âduire, convalescen╚Ť─â, analepsie. Igien─â, profilaxie. S─ân─âtate public─â. Ocrotirea s─ân─ât─â╚Ťii. Adj. S─ân─âtos, s─ân─âto╚Öel (dim.), zdrav─ân, teaf─âr, ├«ntreg, nev─ât─âmat, nebolit (reg.), valid. Viguros, plin de for╚Ť─â, puternic, robust, tare, tare (bun) de vin─â, tare de virtute, voinic, voinicu╚Ť (dim.), voinicos, v├«njos, v├«nos, musculos. Rezistent; energic, dinamic, vioi, sprinten, sprintenel (dim.), sprinteior (pop.). ├Änt─ârit, fortificat, c─âlit (fig.), o╚Ťelit (fig.). Convalescent. ├Äns─ân─âto╚Öit, vindecat, ├«nzdr─âvenit. Cump─âtat, moderat. Igienic; profilactic. Vb. A fi s─ân─âtos, a se sim╚Ťi bine, a avea s─ân─âtatea de fier, a fi s─ân─âtos tun, a plesni de s─ân─âtate, a nu avea nici pe dracul; a ar─âta bine, a fi ro╚Öu ├«n obraz, a avea culoare; a fi ├«n putere, a fi tare ca piatra, a fi s─ân─âtos ca un harbuz, a fi tare de chic─â, a fi tare de co╚Ö, a-l ╚Ťine balamalele (fam.). A (se) ├«nt─âri, a (se) fortifica, a (se) c─âli (fig.), a (se) o╚Ťeli (fig.). A (se) face s─ân─âtos, a (se) ├«ns─ân─âto╚Öi, a (se) pune pe picioare, a (se) ├«ntrema, a (se) vindeca, a (se) face bine, a (se) lecui, a (se) t─âm─âdui, a (se) ├«nzdr─âveni. A vitaliza (rar), a da putere (vigoare), a tonifica (livr.). A se ├«ngriji de s─ân─âtate, a-╚Öi p─âstra s─ân─âtatea; a ocroti s─ân─âtatea. V. ├«ns─ân─âto╚Öire, putere, refacere, tratament medical.
ORGANIZA╚ÜIA MONDIAL─é A S─éN─éT─é╚ÜII (O.M.S.; ├«n engl.: World Health Organization ÔÇô W.H.O.), agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â (din 15 nov. 1947) ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Geneva (Elve╚Ťia), creat─â la 22 iul. 1946 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea la 21 iul. 1948), ├«n scopul coordon─ârii activit─â╚Ťilor interna╚Ťionale cu caracter sanitar, al cercet─ârilor farmaceutice, organiz─ârii schimbului de informa╚Ťii ├«n domeniul s─ân─ât─â╚Ťii, asigur─ârii asisten╚Ťei tehnice pentru ╚Ť─ârile ├«n curs de dezvoltare ╚Öi eradicarea bolilor epidemice ╚Öi endemice. O.M.S. are 191 membri (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 8 iun. 1948).

S─ân─âtate dex online | sinonim

S─ân─âtate definitie

Intrare: s─ân─âtate
s─ân─âtate