Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 715304:

2) rînduĭésc v. tr. (d. rîndea). Munt. Mold. sud. Trag la rîndea, netezesc cu rîndeaŭa. – În nord geluĭesc.

Rânduire dex online | sinonim

Rânduire definitie