Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1030961:

RUPE vb. 1. a frînge, (înv.) a înfrînge. (A ~ în două pîinea; a ~ o creangă.) 2. a ceda, a se frînge. (Materialul s-a ~ la presiune.) 3. a plesni. (S-au ~ două coarde la vioară.) 4. a (se) sparge. (Gheața s-a ~ sub el.) 5. a (se) ferfeniți, a (se) hărtăni, a (se) sfîșia, a (se) zdrențui, (fam.) a (se) vărzui. (Nu mai ~ caietul!) 6. a (se) găuri, a (se) sfîșia, a (se) uza, a (se) zdrențui, (pop. și fam.) a (se) flenduri. (Haina i s-a ~ de tot.) 7. a sfîșia, a spinteca, (înv.) a sparge. (Își ~ hainele și-și smulgea părul.) 8. (MED.) a(-și) fractura, a(-și) frînge. (Și-a ~ un os.) 9. a culege. (A ~ cîteva flori.) 10. a (se) despărți, a (se) desprinde, a (se) detașa, a (se) izola, a (se) separa. (S-a ~ de grup.) 11. a desface, a strica. (A ~ logodna.)

rupe definitie

rupe dex