Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 952529:

rúgă, rugi, s.f. – Rugăciune: „Doamne, ascultă ruga mea!” (Farcaș, 2009). – Din ruga (< lat. rogare) (Scriban, DEX, MDA).

Ruga dex online | sinonim

Ruga definitie