RUDIMENTÁR, -Ă, rudimentari, -e, adj. Care abia începe să se formeze, să se nască, care e la începutul dezvoltării sale; primitiv, neevoluat. Un vienez deschisese un atelier cam rudimentar pentru rafinarea petrolului. CAMIL PETRESCU, O. II 27. În alcătuirea cea veche a societății, instalațiile erau rudimentare și sărăcăcioase. C. PETRESCU, A. 463. Existența unor scrieri istorice, oricît de rudimentare, e un mare pas spre cultură. IBRĂILEANU, SP. CR. 38.