Rubicon m. 1. râușor în Italia, afluent al Adriaticei, forma la N.-E. limita între Italia și Galia Cizalpină; Cezar, trecând Rubiconul încontra legii cu armata sa în 40 a. Cr., se declară pe față rebel împotriva patriei sale; 2. fig. a trece Rubiconul, a lua o hotărîre îndrăzneață și irevocabilă.