ROIB, ROÁIBĂ, roibi, roaibe, adj. (Despre cai) Cu părul roșcat. Potcoavele calului roib sunau rar și dulce pe șosea: tac-tac, tac-tac... SADOVEANU, O. I 369. Cheleș chemă calul cel roib. POPESCU, B. III 44. ♦ (Substantivat) Cal cu părul roșcat. Roibul cela... mănîncă foc nu altăceva! BUJOR, S. 102. Arabii toți răsar din cort, Să-mi vadă roibul cînd îl port. COȘBUC, P. I 109.