8 definiții pentru rodnicire
RODNICÍ, rodnicesc,
vb. IV.
Tranz. (Rar) A face să fie rodnic. – Din
rodnic. RODNICÍ, rodnicesc,
vb. IV.
Tranz. (Rar) A face să fie rodnic. – Din
rodnic. RODNICÍ, rodnicesc,
vb. IV.
Tranz. fact. (Rar) A face să fie rodnic. Țăranii rodniceau pămîntul, țiind coarnele plugului. BOLLIAC, la TDRG.
rodnicí (a ~) (rar)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. rodnicésc,
imperf. 3
sg. rodniceá;
conj. prez. 3 să rodniceáscă
rodnicí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rodnicésc, imperf. 3 sg. rodniceá; conj. prez. 3 sg. și pl. rodniceáscă A RODNICÍ ~ésc tranz. rar (solul) A face (mai) rodnic; a fertiliza. /Din rodnic rodnicì v. a fecunda, a fertiliza.
rodnicésc v. tr. (d. rodnic). Fertilizez, fac rodnic.
Rodnicire dex online | sinonim
Rodnicire definitie
Intrare: rodnici
rodnici verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a