Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru robitor

ROBITÓR, -OÁRE, robitori, -oare, adj. (Rar) Care cucerește, captivează, farmecă; fermecător. – Robi + suf. -tor.
ROBITÓR, -OÁRE, robitori, -oare, adj. (Rar) Care cucerește, captivează, farmecă; fermecător. – Robi + suf. -tor.
ROBITÓR, -OÁRE, robitori, -oare, adj. (Rar) Care captivează, care farmecă; fermecător. Maro era așa de robitoare. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 245.
robitór (rar) adj. m., pl. robitóri; f. sg. și pl. robitoáre
robitór adj. m., pl. robitóri; f. sg. și pl. robitoáre
ROBITÓR adj., s. înrobitor, (rar) subjugător, (înv.) prădător. (Stat ~.)
Robitor ≠ dezrobitor, eliberator
ROBITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar Care cucerește prin farmecul său. /a robi + suf. ~tor
ROBITOR adj., s. înrobitor, (rar) subjugător, (înv.) prădător. (Stat ~.)

Robitor dex online | sinonim

Robitor definitie

Intrare: robitor
robitor adjectiv