Definiția cu ID-ul 858864:
ROÁDE, rod,
vb. III.
1. Tranz. și
intranz. A rupe cu dinții, puțin câte puțin, dintr-un obiect tare (pentru a mânca). ◊
Expr. (
Tranz.) A roade (cuiva) urechile =
a) a mânca foarte mult, păgubind pe cineva;
b) a plictisi (pe cineva) repetând(u-i) mereu același lucru, a-i împuia capul cuiva.
2. Tranz. Fig. (Despre gânduri, sentimente etc.) A chinui, a consuma, a tortura.
3. Tranz. (
Reg.) A morfoli ceva în gură.
4. Tranz. și
refl. A (se) distruge printr-o acțiune lentă și îndelungată de măcinare, de frecare; a (se) toci, a (se) uza printr-o întrebuințare îndelungată. ◊
Expr. (
Tranz.) A roade cuiva pragul = a vizita pe cineva prea des, prea stăruitor. ♦
Tranz. (Despre corpuri tari, aspre, venite în contact cu pielea) A freca pielea (provocând răni).
5. Refl. Fig. (Rar) A se ciopli, a se șlefui; a căpăta maniere, a se civiliza. –
Lat. rodere. Roadă dex online | sinonim
Roadă definitie