ridicà v. 1. a înălța: a ridica mâinile; 2. a pune drept ce era culcat sau plecat: a ridica capul; 3. a lua și transporta: a ridica masa, gunoiul; 4. a răpi: a ridica zilele cuiva, un drept oarecare; 5. a face să înceteze: a ridica ședința; 6. a înrola, a chema sub arme: a ridica trupe; 7. a desena: a ridica un plan; 8. a zidi din temelie: a ridica biserici; 9. a înălța: a ridica o statuă; 10. a crește mare: începusem și eu a mă ridica băiețaș CR. [Vechiu-rom. rădicà = lat. ERADICARE, a scoate din rădăcină: termen agricol generalizat].