REZINÁ, rezinez, vb. I. Tranz. A extrage rășina din arborii rășinoși prin recoltarea ei din scurgerile naturale sau din tăieturile făcute special. – Din fr. résiner.

REZINÁT, rezinați, s. m. Substanță solidă, insolubilă în apă, obținută prin combinarea unei rășini cu un metal și întrebuințată în industria lacurilor, a materiilor colorante etc. – Din fr. résinate.

REZINÁ, rezinez, vb. I. Tranz. A extrage rășina din arborii rășinoși prin recoltarea ei din scurgerile naturale sau din tăieturile făcute special. – Din fr. résiner.

REZINÁT, rezinați, s. m. Substanță solidă, insolubilă în apă, obținută prin combinarea unei rășini cu un metal și întrebuințată în industria lacurilor, a materiilor colorante etc. – Din fr. résinate.

REZINÁT, rezinați, s. m. Substanță obținută prin combinarea unei rășini cu un metal, întrebuințată în industria lacurilor, a materiilor colorante etc.

reziná (a ~) vb., ind. prez. 3 rezineáză

rezinát s. m., pl. rezináți

reziná vb., ind. prez. 1 sg. rezinéz, 3 sg. și pl. rezineáză

rezinát s. m., pl. rezináți

REZINÁ vb. I. tr. A extrage rășina din arbori rășinoși. [< fr. résiner].

REZINÁT s.m. Substanță obținută prin combinarea unei rășini cu un metal și întrebuințată în industria lacurilor, a materiilor colorante etc. [< fr. résinate].

REZINÁ vb. tr. a extrage rășina din arbori rășinoși. (< fr. résiner)

REZINÁT s. m. substanță prin combinarea unei rășini cu un metal, în industria lacurilor, a materiilor colorante etc. (< fr. résinate)