Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru rezidual

REZIDUÁL, -Ă, reziduali, -e, adj. Care rămâne (ca reziduu). [Pr.: -du-al] – Din fr. résiduel, it. residuale.
REZIDUÁL, -Ă, reziduali, -e, adj. Care rămâne (ca reziduu). [Pr.: -du-al] – Din fr. résiduel, it. residuale.
REZIDUÁL, -Ă, reziduali, -e, adj. Care rămîne (ca reziduu). Azotul rezidual din țesuturi.
reziduál (-du-al) adj. m., pl. reziduáli; f. reziduálă, pl. reziduále
reziduál adj. m. (sil. -du-al), pl. reziduáli; f. sg. reziduálă, pl. reziduále
REZIDUÁL, -Ă adj. Care rămâne (ca reziduu). ◊ Apă reziduală = apă utilizată în procesele tehnologice, conținând anumite impurități sau substanțe toxice. [Pron. -du-al. / cf. it. residuale, fr. résiduel, engl. residual].
REZIDUÁL, -Ă adj. care rămâne (ca reziduu). ♦ delir ~ = idei delirante care rămân după o stare psihotică acută de tip confuzional. (< it. residuale, fr. résiduel)
REZIDUÁL ~ă (~i, ~e) Care rămâne ca reziduu. Apă ~ă. [G.-D. -du-al] /<fr. résiduel, it. residuale
rezidual, (engl.= residual) despre un material rămas „in situ” în urma procesului de alterare, după solubilizarea și îndepărtarea elementelor mobile sau despre un proces care conduce la formarea unui dep. r. Ex.: argilă r., bauxită r. etc. Sin. eluvial.

Rezidual dex online | sinonim

Rezidual definitie

Intrare: rezidual
rezidual adjectiv
  • silabisire: -du-al