Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru reversie

REV├ëRSIE, reversii, s. f. 1. (Livr.) ├Äntoarcere la o stare anterioar─â (mai pu╚Ťin evoluat─â). 2. (Med.) Atavism. ÔÇô Din fr. r├ęversion.
REV├ëRSIE, reversii, s. f. 1. (Livr.) ├Äntoarcere la o stare anterioar─â (mai pu╚Ťin evoluat─â). 2. (Med.) Atavism. ÔÇô Din fr. r├ęversion.
REVÉRSIE s. f. v. reversiune.
REVERSI├ÜNE, reversiuni, s. f. (╚śi ├«n forma reversie) 1. (Jur.; ie╚Öit din uz) Drept prin care bunurile donate unei persoane se re├«ntorc la cel care le-a dat, ├«n cazul c├«nd donatarul moare f─âr─â s─â aib─â copii. 2. Re├«ntoarcere, revenire, recidiv─â. Cazul de reversie el ├«l cuno╚Ötea ├«n carne ╚Öi oase. CARAGIALE, S. 142. ÔÇô Variant─â: rev├ęrsie s. f.
rev├ęrsie s. f., art. rev├ęrsia, g.-d. art. rev├ęrsiei; pl. rev├ęrsii
REVÉRSIE s. (BIOL.) atavism.
REV├ëRSIE s.f. 1. ├Äntoarcere la o stare anterioar─â; atavism. 2. V. reversiune. [< fr. r├ęversion].
REV├ëRSIE s. f. (biol.) ├«ntoarcere a unei popula╚Ťii, a unui individ la un tip mai pu╚Ťin evoluat; reapari╚Ťie a unor caractere ancestrale: reversiune (3); atavism. (< fr. r├ęversion, lat. reversio)
REV├ëRSIE ~i f. livr. 1) ├Äntoarcere la o stare anterioar─â (mai pu╚Ťin evoluat─â). 2) Apari╚Ťie la unele viet─â╚Ťi a unor caractere neobi╚Önuite pe care le-a posedat un str─âmo╚Ö ├«ndep─ârtat; atavism. [G.-D. reversiei] /<fr. r├ęversion, lat. reversio, ~onis
reversiune f. Jur. dreptul în virtutea căruia bunurile, de care cineva a dispus în favoarea altuia, îi pot reveni când acela moare fără copii.
*reversi├║ne f. (lat. reversio, -├│nis. V. versiune). Jur. ├Äntoarcerea une─ş propriet─â╚Ť─ş la fostu proprietar care a d─âruit-o cu─şva care a murit f─âr─â mo╚Ötenitor─ş.
REVERSIE reversare a trac╚Ťiunii (v.).
reversiune (lat. reversio ÔÇ×r─âsturnareÔÇŁ), sin. antimetatez─â (R): Nu tr─âim ca s─â m├ónc─âm, ci m├ónc─âm ca s─â tr─âim.

Reversie dex online | sinonim

Reversie definitie

Intrare: reversie
reversie substantiv feminin