RETURNÁ1, retórn, vb. I. Tranz. A turna din nou o formă, o piesă. – Pref. re- + turna1.

RETURNÁ3, returnez, vb. I. Tranz. A trimite înapoi; a înapoia. – Din fr. retourner.

RETURNÁ2, returnez, vb. I. Tranz. A turna din nou un film. – Pref. re- + turna2.

RETURNÁ1, retórn, vb. I. Tranz. A turna din nou o formă, o piesă. – Re1- + turna1.

RETURNÁ3, returnez, vb. I. Tranz. A trimite înapoi; a înapoia. – Din fr. retourner.

RETURNÁ2, returnez, vb. I. Tranz. A turna din nou un film. – Re1- + turna2.

*returná1 (a ~) (a turna din nou o formă, un lichid) vb., ind. prez. 3 retoárnă

*returná2 (a ~) (a trimite înapoi, a turna din nou un film) vb., ind. prez. 3 returneáză

returná vb. (un lichid) ind. prez. 1 sg. retórn, 3 sg. și pl. retoárnă

returná vb. (un film) ind. prez. 1 sg. returnéz, 3 sg. și pl. returneáză

RETURNÁ vb. 1. v. reîntoarce. 2. a retrimite. (I-a ~ pachetul primit.)

RETURNÁ vb. v. da, înapoia, plăti, restitui.

RETURNÁ vb. I. tr. A trimite înapoi, îndărăt; a înapoia. [< fr. retourner].

RETURNÁ1 vb. tr. a turna din nou o formă, o piesă. (< re1- + turna)

RETURNÁ3 vb. tr. a trimite înapoi. (< fr. retourner)

RETURNÁ2 vb. tr. a turna din nou un film. (< re1- + turna)

RETURNA vb. 1. a se reîntoarce, a reveni, (pop.) a se reînturna. (S-a ~ la punctul de plecare.) 2. a retrimite. (I-a ~ pachetul primit.)

returna vb. v. DA. ÎNAPOIA. PLĂTI. RESTITUI.