Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

31 defini╚Ťii pentru retezat

RETEZ├ü, retez, vb. I. Tranz. 1. A t─âia transversal ╚Öi complet, cu o singur─â t─âietur─â, un obiect, o parte a unui obiect sau o parte a corpului unei fiin╚Ťe. ÔŚŐ Expr. A-i reteza (cuiva) unghiile = a face (pe cineva) inofensiv; a pune (pe cineva) la punct. A-l reteza (pe cineva) scurt sau a i-o reteza (cuiva) = a-i limita (cuiva) preten╚Ťiile; a pune brusc cap─ât discu╚Ťiei. ÔÖŽ A t─âia fagurii dintr-un stup, pentru a recolta mierea. 2. (Construit cu pronumele feminin ÔÇ×oÔÇŁ, cu valoare neutr─â) A o lua de-a curmezi╚Öul pentru a scurta drumul. 3. Fig. A face s─â ├«nceteze brusc, a curma, a ├«ntrerupe. ÔÇô Et. nec.
RETEZ├üT1 s. n. Retezare. ÔÇô V. reteza.
RETEZ├üT2, -─é, reteza╚Ťi, -te, adj. T─âiat, scurtat. ÔÖŽ (Despre stupi) Din care (prin t─âiere) s-au scos fagurii pentru a se recolta mierea. ÔÇô V. reteza.
RETEZ├ü, retez, vb. I. Tranz. 1. A t─âia transversal ╚Öi complet, cu o singur─â t─âietur─â, un obiect sau o parte a corpului unei fiin╚Ťe. ÔŚŐ Expr. A-i reteza (cuiva) unghiile = a face (pe cineva) inofensiv; a pune (pe cineva) la punct. A-l reteza (pe cineva) scurt sau a i-o reteza (cuiva) = a-i limita (cuiva) preten╚Ťiile; a pune brusc cap─ât discu╚Ťiei. ÔÖŽ A t─âia fagurii dintr-un stup, pentru a recolta mierea. 2. (Construit cu pronumele feminin ÔÇ×oÔÇŁ, cu valoare neutr─â) A o lua de-a curmezi╚Öul pentru a scurta drumul. 3. Fig. A face s─â ├«nceteze brusc, a curma, a ├«ntrerupe. ÔÇô Et. nec.
RETEZ├üT1 s. n. Retezare. ÔÇô V. reteza.
RETEZ├üT2, -─é, reteza╚Ťi, -te, adj. T─âiat, scurtat. ÔÖŽ (Despre stupi) Din care (prin t─âiere) s-au scos fagurii pentru a se recolta mierea. ÔÇô V. reteza.
RETEZ├ü, ret├ęz, vb. I. Tranz. 1. A t─âia transversal, cu o singur─â t─âietur─â complet─â, un obiect (pentru a-l scurta sau pentru a utiliza partea t─âiat─â) sau o parte a corpului unei fiin╚Ťe. Se opri s─â reteze cu un ferestr─âu ├«ngust cap─âtul sc├«ndurii. C. PETRESCU, ├Ä. II 181. S─â-i reteze nasul despre partea dreapt─â! BOLINTINEANU, O. 61. La c─âtane m-a luat, P─ârul mi l-a retezat. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 319. (Absol.) Petrarii lid Manole croiau, retezau, ciop├«rteau ╚Öi f─âureau gros din ciocan. ODOBESCU, S. II 513. ÔŚŐ Expr. A-i reteza (cuiva) unghiile = a face pe cineva inofensiv; a pune pe cineva la punct. (Cu pronun╚Ťare regional─â) St─âp├«ne, ia, de-acum ai femeie cumsecade; numai s-o cam ╚Ťii din fr├«u ╚Öi s─â-i r─âtezi unghiile din c├«nd ├«n c├«nd, ca nu cumva s─â-╚Ťi pun─â coarne. CREANG─é, P. 178. A-l reteza (pe cineva) scurt sau a i-o reteza (cuiva) = a-i limita (cuiva) preten╚Ťiile, a pune (pe cineva) la locul lui, a-i t─âia (cuiva) vorba, a pune brusc cap─ât discu╚Ťiei. M-am bucurat c├«nd am v─âzut cum l-ai retezat scurt. C. PETRESCU, R. DR. 125. 2. A t─âia fagurii dintr-un stup pentru a recolta mierea. Ca s─â le mearg─â bine stupilor peste an, trebuie s─â-i retezi la s├«nt-Ilie. MARIAN, la CADE. ÔÖŽ (Construit cu pronumele feminin ┬źo┬╗, cu sens neutru) A o lua de-a curmezi╚Öul pentru a scurta drumul. De la Brebu o retez─âm c─âl─âri peste culmea Negra╚Öului. VLAHU╚Ü─é, la TDRG. 3. Fig. (Cu privire la abstracte) A pune cap─ât la ceva, a face s─â ├«nceteze brusc; a curma, a ├«ntrerupe. To╚Ťi r├«d... dar ce reteaz─â deodat─â r├«sul lor? ALECSANDRI, P. III 451.
RETEZ├üT1 s. n. Retezare; t─âiat. Retezatul p─ârului. ÔÖŽ T─âierea fagurilor dintr-un stup, pentru a recolta mierea. Retezatul se face t─âindu-se v├«rfurile fagurilor ca de-o palm─â ├«n ad├«ncime sau ╚Öi mai pu╚Ťin. I. IONESCU, M. 381.
RETEZ├üT2, -─é, reteza╚Ťi, -te, adj. T─âiat, scurtat. Bustul... ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â un b─ârbat sever... cu barba retezat─â scurt. STANCU, D. 381. Din crengi retezate ├«╚Öi f─âcea un fluier. C. PETRESCU, C. V. 215. Cu p─âr galben, retezat. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 515. ÔÖŽ (Despre stupi) Din care s-au scos fagurii, pentru a se recolta mierea.
retezá (a ~) vb., ind. prez. 3 reteáză
retezát s. n.
retez├í vb., ind. prez. 1 sg. ret├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. rete├íz─â
retezát s. n., pl. retezáturi
RETEZÁ vb. 1. a ciunti, a tăia, a trunchia. (~ crengile unui copac.) 2. (reg.) a rătunde, a tunde. (A ~ fagurii.) 3. a tăia, (pop.) a rade, (reg.) a curma. (A ~ capul cuiva.) 4. a tăia, (pop.) a lua. (Obuzul i-a ~ piciorul.)
RETEZÁ vb. v. curma, întrerupe, opri, scurta, tăia, tunde.
RETEZÁT s. 1. v. retezare. 2. retezare, tăiat, tăiere. (~ul capului unui condamnat.)
RETEZÁT adj. 1. ciuntit, tăiat, trunchiat. (Cu urechile ~.) 2. v. tuns.
retez├í (ret├ęz, ├ít), vb. ÔÇô 1. A scurta, a t─âia, a tran╚Öa. ÔÇô 2. A cur─â╚Ťa stupul. ÔÇô Var. r─âteza. Origine ├«ndoielnic─â. Nici una din multele ipoteze prezentate nu este acceptabil─â. Din sl. r─Ľzati ÔÇ×a scurtaÔÇŁ (Cihac, II, 310) nu este posibil din punct de vedere fonetic; din sl. otr─Ľzati (Cre╚Ťu 362; Weigand, BA, II, 258; Pascu, Beitr├Ąge, 12) nu este mai simplu. Din lat. *recaedi─üre < caed─Ľre (Pu╚Öcariu, Conv. lit., XXXIX, 305; Pu╚Öcariu 1457; REW 7106; Pu╚Öcariu, Dacor., I, 325; Rosetti, I, 171) nu are nici o probabilitate, cf. Tiktin; lat. *recidi─üre < recid─Ľre (Giuglea, Dacor., II, 221) prezint─â aceea╚Öi problem─â fonetic─â, care pare insolubil─â. Al╚Ťii au pornit de la lat. *retundi─üre, cf. fr. rogner (Candrea, GS, III, 227; Candrea); din lat. *retiz─üre ÔÇ×a t─âia crengile care at├«rn─â deasupra apeiÔÇŁ, de la retae (Graur, BL, IV, 110); din gr. ╬▒╬»¤ü╬Á¤ä╬»╬¤ë ÔÇ×a alegeÔÇŁ (Scriban), a c─ârui explica╚Ťie semantic─â pare deficient─â; din sl. ret─Öz┼ş ÔÇ×z─âvorÔÇŁ (Conev 80); toate aceste ipoteze s├«nt neverosimile. Explica╚Ťia lui P. Papahagi, Dun─ârea, IV, 122-4 (Lozovan 250) nu este accesibil─â. ├Än cercetarea originii acestui cuv├«nt, trebuie s─â se ╚Ťin─â seam─â de sensul lui foarte special, acela de ÔÇ×a t─âia potrivindÔÇŁ sau ÔÇ×a t─âia aleg├«ndÔÇŁ, cum se face de exemplu la t─âierea p─ârului, la cur─â╚Ťirea unui copac etc. Dac─â se ia ├«n considera╚Ťie aceast─â nuan╚Ť─â, ne putem g├«ndi c─â nu este o var. a lui *neteza, din lat. *nitidi─üre ÔÇ×a cur─â╚Ťa nivel├«ndÔÇŁ; cf. netezi, care este un der. interior, pornind de la neted. Schimbarea ini╚Ťialei nu este clar─â; dar coincide cu cea de la r├«ncheza ÔÇ║ nincheza. Der. retez, s. n. (t─âi╚Ö, custur─â; diametru); retez─âtur─â, s. f. (t─âiere, t─âietur─â; unealt─â de marcat vitele).
A RETEZ├ü ret├ęz tranz. 1) A t─âia transversal, f─âc├ónd mai scurt. ~ p─ârul. ÔŚŐ A o ~ a merge de-a curmezi╚Öul pentru a scurta din cale. 2) (fagurii) A t─âia, desprinz├ónd stratul superior (pentru a recolta mierea). 3) fig. (vorba, convorbirea, cearta etc.) A ├«ntrerupe brusc; a curma. ÔŚŐ A i-o ~ cuiva a pune pe cineva la punct; a-i t─âia cuiva vorba. /Orig. nec.
retez├á v. 1. a scurta prin t─âiere: ├«i retez─â capul; 2. a scoate mierea ╚Öi ceara din stup; 3. fig. a ├«ntrerupe, a t─âia: to╚Ťi r├ód..., dar ce reteaz─â deodat─â r├ósul lor? AL. [Origin─â necunoscut─â].
retezat n. tăierea toamna a fagurilor spre a strânge mierea.
Retezat n. piscul cel mai ├«nalt al mun╚Ťilor Ha╚Ťegului ├«n Ardeal, massiv const├ónd dintrÔÇÖo singur─â culme de granit: 2477 metri.
3) ret├ęz ╚Öi (est) r─ât├ęz, a -z├í v. tr. (dup─â Pascu, d. bg. otr─şezvam, retez. Totu╚Ö─ş, fiind-c─â inf. ├«n -za ca la boteza, cuteza, necheza pare strani┼ş la un verb slav ╚Öi fiind-c─â din otr─şezvam sÔÇÖar fi f─âcut ma─ş degrab─â un verb ├«n -ui, ca ╚Öi a obrezui, cu care se ├«nrude╚Öte, e ma─ş plauzibil─â derivarea din vgr. airetizo, aleg, fac disiden╚Ť─â, ├«s eretic, d. air├ęo, ─şa┼ş, ╚Öi af-aireo, retez). Ta─ş extremit─â╚Ťile, ta─ş desp─âr╚Ťind: c─âl─âu ─ş-a retezat capu, ma╚Öina ─ş-a retezat degetele. A reteza stupu, a-l goli de fagur─ş, a-─ş scoate m─şerea. Fig. Decid energic ╚Öi r─âpede (tran╚Öez): sÔÇÖo retez─âm odat─â cu asta! A o reteza cu─şva, a-─ş impune o limit─â preten╚Ťiunilor, a-l pune la locu lu─ş, a-l ├«nv─â╚Ťa minte: ─ş-am retezat-o scurt. A o reteza cu cineva (sa┼ş cu un lucru), a rupe brusc rela╚Ťiunile cu el (sa┼ş a te l─âsa subit de un lucru). A reteza un drum, a apuca un drum ma─ş scurt.
reteza vb. v. CURMA. ÎNTRERUPE. OPRI. SCURTA. TĂIA. TUNDE.
RETEZA vb. 1. a ciunti, a t─âia, a trunchia. (~ crengile unui copac.) 2. (reg.) a r─âtunde, a tunde. (A ~ fagurii.) 3. a t─âia, (pop.) a rade, (reg.) a curma. (A ~ capul cuiva.) 4. a t─âia, (pop.) a lua. (Obuzul i-a ~ piciorul.)
RETEZAT s. 1. retezare, (reg.) r─âtuns, tuns. (~ fagurilor.) 2. retezare, t─âiat, t─âiere. (~ capului unui condamnat.)
RETEZAT adj. 1. ciuntit, t─âiat, trunchiat. (Cu urechile ~.) 2. scurtat, t─âiat, tuns. (P─âr ~; iarb─â ~.)
RETEZAT, Mun╚Ťii ~, masiv muntos ├«n V Carpa╚Ťilor Meridionali, situat ├«ntre depr. Ha╚Ťeg-Pui (la N,) depr. Petro╚Öani (ESE), valea R├óului Mare (V) ╚Öi m-╚Ťii V├ólcan, de care este desp─âr╚Ťit prin Valea Soarbele, Paltina ╚Öi L─âpu╚Önicu Mare (S). M-╚Ťii R. sunt alc─âtui╚Ťi din granite, granodiorite, ╚Öisturi cristaline ╚Öi petice de calcar (├«n S), unde apar frecvente forme carstice. Prezint─â vaste platforme de eroziune, etajate, precum ╚Öi versan╚Ťi abrup╚Ťi ╚Öi piscuri seme╚Ťe. M-╚Ťii R. au peste 20 de v├órfuri care dep─â╚Öesc 2.000 m alt., printre care: Peleaga (2.509 m), Custura (2.457 m), Bucura (2.433 m) ╚Ö.a. ├Än m-╚Ťii R. se g─âsesc cele mai multe ╚Öi mai evidente urme ale glacia╚Ťiei cuaternare din Carpa╚Ťii rom├óne╚Öti, care le confer─â o ├«nf─â╚Ťi╚Öare tipic alpin─â, cu circuri ╚Öi v─âi glaciare, custuri dantelate, morene, c├ómpuri de grohoti╚Öuri, peste 80 de lacuri glaciare (Bucura, Z─ânoaga, Gale╚Öu, T─âu Negru, T─âu Mare, Ana, Lia, Viorica ╚Ö.a.). Partea sudic─â, calcaroas─â (numit─â ╚Öi R. Mic) cuprinde masivele Piule ÔÇô Piatra Iorgovanului, foarte spectaculoase, domin├ónd prin abrupturi st├óncoase ├«n cursul superior al Jiului. Prezint─â chei (ale Butei, Scorotei), pe╚Öteri, avene. Partea de est (├«ntre R├óu B─ârbat ╚Öi Jiul de E), mai joas─â (alt. max. 1.792 m) este cunoscut─â ╚Öi sub numele de Tuli╚Öa. R. reprezint─â unul dintre cele mai frecventate obiective turistice ale ╚Ť─ârii, fiind accesibili dinspre depr. Ha╚Ťeg ╚Öi Petro╚Öani. Masivul R. este un important nod orohidrografic din care porne╚Öte o dens─â re╚Ťea de r├óuri cu debite bogate ╚Öi poten╚Ťial hidroenergetic ridicat (R├óu Mare, Nuc╚Öoara, Valea Rea, R├óu B─ârbat ╚Ö.a.). Versan╚Ťii sunt bine ├«mp─âduri╚Ťi. La peste 1.800 m alt. se afl─â domeniile tuf─âri╚Öurilor subalpine ╚Öi ale p─â╚Öunilor alpine, unde se dezvolt─â ╚Ť─âpo╚Öica (Nardus stricta), p─âiu╚Öul (Festuca airoides), iarba v├óntului (Agrotis rupestris) ╚Ö.a. ├Än v m-╚Ťilor R., ├«n bazinetul numit Gura Apelor, pe R├óu Mare s-a construit cel mai mare baraj de pe r├óurile interioare ale ╚Ť─ârii. ├Än partea central─â ╚Öi sudic─â a m-╚Ťilor R. se afl─â Parcul Na╚Ťional Retezat (54.400 ha), ├«nfiin╚Ťat ├«n 1935 din ini╚Ťiativa ╚Öi prin eforturile savan╚Ťilor Emil Racovi╚Ť─â ╚Öi Alexandru Borza ╚Öi inclus (1980) ├«n re╚Ťeaua mondial─â a rezerva╚Ťiilor biosferei. ├Än interiorul lui (├«n zona lacul Gemenele ÔÇô T─âu Negru ÔÇô Valea Dobrunului), o supr. de 1.629,4 ha este declarat─â o rezerva╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â, aici nefiind permis accesul turi╚Ötilor sau a altor persoane dec├ót cu avizul Comisiei Monumentelor Naturii. Vegeta╚Ťia din cadrul Parcului Na╚Ťional este foarte pu╚Ťin modificat─â de interven╚Ťia omului, ea cuprinz├ónd peste 1.200 specii, etajate pe versan╚Ťi, din care c. 15% sunt endemite carpatice (unele specii doar masivului R.), iar altele sunt declarate monumente ale naturii. ├Äncep├ónd de la poale spre ├«n─âl╚Ťimi, ├«n locurile mai ad─âpostite exist─â arboret de gorun cu carpen ├«n care diseminat apar teiul (Tilia cordata) ╚Öi nucul (Juglans regia), care urc─â p├ón─â la c. 600 m alt. ╚Ö.a. Urmeaz─â o zon─â compact─â cu p─âduri de fag, care dep─â╚Öesc uneori alt. de 1.400 mm ╚Öi apoi una de molidi╚Öuri (local ├«n amestec cu z├ómbrul) ce ajung p├ón─â la 1.800 m. La peste 1.800 m alt., peisajul subalpin este dominat de ├«ntinse jnepeni╚Öuri (Pinus mugo) ╚Öi, r─âzle╚Ť, z├ómbru (Pinus cembra), de scoru╚Ö de munte (Sorbus aucuparia) ╚Öi tufi╚Öuri alc─âtuite de sm├órdar (Rhododenndron myrtifolium), ienup─âr pitic (Juniperus sibirica) ╚Ö.a. O caracteristic─â a florei Parcului Na╚Ťional o constituie marea variabilitate a genului Hieracium (vulturica), reprezentat prin 27 de specii cu 51 de variet─â╚Ťi, multe dintre ele endemice, masivul R. fiind un adev─ârat centru genetic al acestui gen. Printre plantele declarate monumente ale naturii se eviden╚Ťiaz─â floarea de col╚Ťi (Leontopodium alpinum), s├óngele voinicului (Nigritella rubra), strugurii ursului (Arctostaphyllos uva ursi), gen╚Ťian─â (Gentiana punctata) ╚Ö.a. Fauna Parcului Na╚Ťional este reprezentat─â prin aproape toate speciile caracteristice Carpa╚Ťilor: urs, mistre╚Ť, jder de copac, r├ós, cerb, c─âprior, pisic─â s─âlbatic─â, capr─â neagr─â (declarat─â monument al naturii), ocrotit─â de lege, coco╚Ö de munte, ierunc─â ╚Ö.a. ├Än trecut R. era renumit ca loc de cuib─ârit al unor p─âs─âri r─âpitoare mari: z─âganul, vulturul ple╚Öuv sur, vulturul negru (ast─âzi disp─ârute din zon─â) ╚Öi acvila de munte (acum foarte rar─â). Sunt ├«nc─â prezente r─âpitoare mici ca ╚Öoarecarul, diverse specii de uliu, ╚Öoimul ╚Öi v├ónturelul, iar dintre r─âpitoarele de noapte huhurezul. Sunt abunden╚Ťi amfibienii (tritonii, diferite specii de broasc─â) ╚Öi ╚Öerpii. Recent a fost colonizat─â marmota. Numeroase specii de fluturi, printre care unele endemite ╚Öi elemente sudice. ├Än cadrul Parcului Na╚Ťional existe trei puncte de observa╚Ťii (Gura Zlatna, la 795 m, Rotunda, la 1.100 m ╚Öi Pietrele, la 1.487 m), care controleaz─â intrarea ╚Öi ie╚Öirea turi╚Ötilor, o caban─â a paznicilor (la Gura Zlatna) ╚Öi un laborator de cercetare ╚Ötiin╚Ťific─â (inaugurat ├«n 1965), situat la 1.770 m alt., pe malul r├óului Rovina.
a i-o reteza (cuiva) scurt expr. 1. a-i limita (cuiva) preten╚Ťiile. 2. a pune brusc cap─ât unei discu╚Ťii.
a-i reteza (cuiva) ghearele expr. a face (pe cineva) inofensiv, a pune (pe cineva) la punct.
a-l reteza (pe cineva) scurt expr. v. a i-o reteza (cuiva) scurt.

Retezat dex online | sinonim

Retezat definitie

Intrare: reteza
reteza verb grupa I conjugarea I
Intrare: retezat (adj.)
retezat 1 adj. adjectiv
Intrare: Retezat
Retezat
Intrare: retezat (s.n.)
retezat 2 s.n. substantiv neutru (numai) singular