*resímt, a -țí v. tr. (re- și simt, după fr. ressentir. V. resentiment). Simt urmările. V. refl. Tot maĭ simt ceva pe urmă: el s’a resimțit mult timp după acea răceală. Las urme din ceĭa ce s’a simțit odată: războaĭele se resimt mult timp. – Se poate zice și resimț (vest) și resimțesc.