Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 714732:

*repúgn și -éz, a -á v. intr. (lat. repugnare. a lupta contra. V. pumn). Numaĭ la persoana III: a-țĭ repugna (un lucru, o persoană), a-țĭ displăcea adînc.

Repugnare dex online | sinonim

Repugnare definitie