Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 1028975:
repentir s. v. CĂINȚĂ. MUSTRARE. PĂRERE DE RĂU. POCĂINȚĂ. REGRET. REMUȘCARE.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
Repentir dex online | sinonim
Repentir definitie
