REORGANIZÁ, reorganizez, vb. I. Tranz. A organiza pe baze noi; a întocmi, a orândui din nou. [Pr.: re-o-] – Din fr. réorganiser.

REORGANIZÁRE, reorganizări, s. f. Acțiunea de a reorganiza și rezultatul ei; reorganizație. [Pr.: re-o-] – V. reorganiza.

REORGANIZÁ, reorganizez, vb. I. Tranz. A organiza pe baze noi; a întocmi, a orândui din nou. – Din fr. réorganiser.

REORGANIZÁRE, reorganizări, s. f. Acțiunea de a reorganiza și rezultatul ei; reorganizație. – V. reorganiza.

REORGANIZÁ, reorganizez, vb. I. Tranz. A organiza pe baze noi; a întocmi, a orîndui din nou. A reorganiza învățămîntul. ▭ Grigore Ghica reorganiza oarecum armata la 1672, cînd a însoțit oștile turcești în Polonia. BĂLCESCU, O. I 20.

REORGANIZÁRE, reorganizări, s. f. Acțiunea de a reorganiza și rezultatul ei. Sarcina realizării învățămîntului politehnic în școala medie necesită reorganizarea predării multor discipline școlare. L. ROM. 1953, nr. 3, 53.

reorganizá (a ~) (re-or-) vb., ind. prez. 3 reorganizeáză

reorganizáre (re-or-) s. f., g.-d. art. reorganizắrii; pl. reorganizắri

reorganizá vb. (sil. re-or-), ind. prez. 1 sg. reorganizéz, 3 sg. și pl. reorganizeáză

reorganizáre s. f. (sil. re-or-) organizare

REORGANIZÁ vb. a reprofila, a restructura. (A ~ o întreprindere.)

REORGANIZÁRE s. reprofilare, restructurare, (înv.) reorganizație. (~ unei instituții.)

REORGANIZÁ vb. I. tr. A organiza din nou, pe noi baze. [Cf. fr. réorganiser].

REORGANIZÁRE s.f. Acțiunea de a reorganiza și rezultatul ei; nouă organizare. [< reorganiza].

REORGANIZÁ vb. tr. a organiza pe noi baze; a restructura. (< fr. réorganiser)

A REORGANIZÁ ~éz tranz. A organiza din nou. ~ pe baze noi. [Sil. re-o-] /<fr. réorganiser

reorganizà v. a organiza din nou.

*reorganizéz v. tr. (re- și organizez). Organizez ĭar.

REORGANIZA vb. a reprofila, a restructura. (A ~ o întreprindere.)

REORGANIZARE s. reprofilare, restructurare, (înv.) reorganizație. (~ unei instituții.)