REOLÓGIC, -Ă, reologici, -ce, adj. Care aparține reologiei, privitor la reologie. [Pr.: re-o-] – Din reologie.

REOLÓGIC, -Ă, reologici, -ce, adj. Care aparține reologiei, privitor la reologie. [Pr.: re-o-] – Din reologie.

reológic (re-o-) adj. m., pl. reológici; f. reológică, pl. reológice

reológic adj. (sil. re-o-) → logic

REOLÓGIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de reologie; propriu reologiei. [Sil. re-o-] /Din reologie