Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru remunera╚Ťie

REMUNER├ü╚ÜIE, remunera╚Ťii, s. f. Salariu, plat─â, remunerare. ÔÇô Din fr. r├ęmun├ęration, lat. remuneratio.
REMUNER├ü╚ÜIE, remunera╚Ťii, s. f. Retribu╚Ťie, plat─â, remunerare. ÔÇô Din fr. r├ęmun├ęration, lat. remuneratio.
REMUNER├ü╚ÜIE, remunera╚Ťii, s. f. Retribu╚Ťie, plat─â; remunerare. Erau unele func╚Ťiuni publice f─âr─â leaf─â; remunera╚Ťia titularului era l─âsat─â ├«n seama vredniciei sale, s-o fac─â c├«t putea mai lucrativ─â. GHICA, S. XVI.
remuner├í╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. remuner├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. remuner├í╚Ťiei; pl. remuner├í╚Ťii, art. remuner├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
remuner├í╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. remuner├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. remuner├í╚Ťiei; pl. remuner├í╚Ťii, art. remuner├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
REMUNERÁȚIE s. 1. v. salariu. 2. v. plată.
REMUNER├ü╚ÜIE s.f. (Liv.) Retribu╚Ťie, plat─â, remunerare. [Gen. -iei, var. remunera╚Ťiune s.f. / cf. fr. r├ęmuneration, lat. remuneratio].
REMUNER├ü╚ÜIE s. f. retribu╚Ťie, plat─â, remunerare. (< fr. r├ęmun├ęration, lat. remuneratio)
REMUNER├ü╚ÜIE ~i f. Plat─â ├«n bani acordat─â unui angajat pentru prestarea unei munci; salariu, retribu╚Ťie; leaf─â. [G.-D. remunera╚Ťiei; Sil. -╚Ťi-e] /
remunera╚Ťi(un)e f. r─âsplat─â.
*remunera╚Ťi├║ne f. (lat. remuneratio, -├│nis). R─âsplat─â. Leaf─â. Onorar. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie.
REMUNERA╚ÜIE s. 1. leaf─â, retribu╚Ťie, salariu, (pop. ╚Öi fam.) simbrie, (├«nv.) nafaca, n─âiem, (├«nv., ├«n Mold.) hac. (Are ~ mare.) 2. plat─â, remunerare, retribuire, retribu╚Ťie, (rar) remunerariu. (Care este ~ pentru munca ta?)

Remunera╚Ťie dex online | sinonim

Remunera╚Ťie definitie

Intrare: remunera╚Ťie
remunera╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e