Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 856224:

REMÍTE, remít, vb. III. Tranz. 1. A preda, a înmâna, a da. 2. A renunța la o sumă de bani datorată de un debitor, a face să se stingă o datorie. 3. (Rar) A amâna. – Din lat. remittere (cu sensuri după fr. remettre).[1]

Remis dex online | sinonim

Remis definitie