REINTRÁ, reíntru, vb. I. Tranz. A intra din nou, a intra la loc. – Pref. re- + intra (după fr. rentrer).

REINTRÁRE, reintrări, s. f. Acțiunea de a reintra și rezultatul ei. – V. reintra.

REINTRÁ, reíntru, vb. I. Tranz. A intra din nou, a intra la loc. – Re¹- + intra (după fr. rentrer).

REINTRÁRE, reintrări, s. f. Acțiunea de a reintra și rezultatul ei. – V. reintra.

REINTRÁ, reíntru, vb. I. Intranz. A intra din nou. În van voim a reintra-n natură. În van voim a scutura din suflet Dorința de mărire și putere. EMINESCU, O. IV 88. ♦ Fig. A recăpăta. Pisicuța – așa o botezasem pe iapă – reintrase în deplinătatea formelor alese și drăgălașe. HOGAȘ, M. N. 10. Nu putuse... să reintre în liniște. GHICA, S. 629.

REINTRÁRE, reintrări, s. f. Acțiunea de a reintra.

reintrá (a ~) vb., ind. prez. 3 reíntră

reintráre s. f., g.-d. art. reintrắrii; pl. reintrắri

reintrá vb., ind. prez. 1 sg. reíntru, 3 sg. și pl. reíntră

reintráre s. f. intrare