Definiția cu ID-ul 928147:
REGULÁ, regulez, vb. I.
Tranz. A pune în ordine, a aranja, a rîndui (ceva).
Bine, om regula socotelile mai pe urmă. ALECSANDRI, T. I 405.
Regulă finanțele țării sleite de domnii fanarioți. FILIMON, C. 197. ◊
Refl. pas. Vino, dragă, la mine acasă... asemenea lucruri nu se regulează in mijlocul drumului. HOGAȘ, DR. II 155. ♦ A regla, a potrivi.
O baterie regulează tirul. C. PETRESCU, Î. II 14. ♦ A pune la punct un mecanism, un ceasornic etc., a face să funcționeze regulat.
Cinci ceasornici de părete... Leandru are întru a sa casă; Toată ziua el nu face decît tot le regulează înapoi sau înainte, le întoarce și le-așază. NEGRUZZI, S. II 306. ♦
Fig. (Familiar) A aranja pe cineva; a-l învăța minte, a-i da o lecție, a-l reduce la tăcere, a pune la punct pe cineva.
Pe acest de la margine l-am regulat, ia să-l judec și pe celălalt... și începe a bate iar. ȘEZ. I 264.
Regula dex online | sinonim
Regula definitie