REGÍNĂ, regine, s. f. 1. Suverana unui regat. 2. Soție de rege. 3. Fig. Ceea ce deține o poziție privilegiată, importantă, dominantă într-un anumit domeniu. 4. Compus: regina-nopții = nume dat unor plante de grădină cu flori albe, roșietice sau violete care se deschid la căderea nopții și răspândesc un miros plăcut (Nicotiana). 5. (Entom.) Albină femelă fecundă, care depune ouă; matcă. 6. Piesa cea mai importantă la jocul de șah, după rege, care poate fi mutată în orice direcție, atât în linie dreaptă cât și în diagonală; damă. – Din lat. regina.

REGÍNĂ, regine, s. f. 1. Femeie care deține prerogativele unui rege, fiind suverana unui regat. 2. Soție de rege. 3. Fig. Ceea ce deține o poziție privilegiată, importantă, dominantă, într-un anumit domeniu. 4. Compus: regina-nopții = nume dat unor plante de grădină cu flori albe, roșietice sau violete care se deschid la căderea nopții și răspândesc un miros plăcut (Nicotiana). 5. (Entom.) Albină femelă fecundă, care depune ouă: matcă. 6. Piesa cea mai importantă la jocul de șah, după rege, care poate fi mutată în orice direcție, atât în linie dreaptă cât și în diagonală; damă. – Din lat. regina.

REGÍNĂ, regine, s. f. 1. Femeie care deține prerogativele unui rege, fiind suverana unui regat; soție de rege. V. doamnă (2). Făcliile ridică – se mișc’în line pasuri, Ducînd la groapă trupul reginei dunărene. EMINESCU, O. I 92. Stanislav... și soția sa... se proclamară rege și regină Poloniei. NEGRUZZI, S. I 178. 2. Fig. Persoană sau lucru, (oraș, țară etc.) care deține o poziție privilegiată, socotită dominantă, importantă. Trecut-ai cînd ceru-i cîmpie senină, Cu rîuri de lapte și flori de lumină, Cînd norii cei negri par sombre palate, De luna regină pe rînd vizitate. EMINESCU, O. I 37. Nobilul castelan, subt ochii dalbei regine a cugetelor sale, se pornea călare pe falnicu-i armăsar. ODOBESCU, S. III 54. A mea privire... Cu jale se oprește pe un oraș tăcut, Veneția, regină ce-n mare se oglindă. ALECSANDRI, P. III 4. ◊ Compuse: regina-nopții = nume dat unor plante de grădină din familia solaneelor, cu flori albe, roșietice sau violete, care se deschid mai ales la căderea nopții și răspîndesc un miros puternic (Nicotiana); floarea-reginei v. floare. 3. (Entom.) Albină femelă fecundă care depune ouăle; matcă. 4. Piesă la jocul de șah care poate fi mutată în orice direcție, atît în linie dreaptă cît și în diagonală; damă (II 2).

!floárea-regínei (plantă) s. f. art., g.-d. art. flórii-regínei

!regína-nópții (plantă) s. f. art., g.-d. art. regínei-nópții

!regína-péștilor/regína-péștelui (pește) s. f., g.-d. art. regínei-péștilor/regínei-péștelui

regínă s. f., g.-d. art. regínei; pl. regíne

floárea-regínei s. f.

regína-nópții (bot.) s. f.

regína-péștilor/péștelui (zool.) s. f.

regínă s. f., g.-d. art. regínei; pl. regíne

BETEALA-REGÍNEI s. v. drăgaică, sânziană albă.

REGINA-STÉLELOR s. v. vega.

REGÍNĂ s. 1. suverană, (înv. și pop.) crăiasă. (~ Angliei.) 2. v. damă. 3. (SPORT) damă. (~ la jocul de șah.) 4. (ENTOM.) împărăteasă, mamă, matcă, (reg.) crăiasă, crăiță, muscă-mare. (~ albinelor.) 5. (IHT.; Eupomotis gibbosus) (reg.) ochean, reginică, sineș, soare, sorel, sorete, sticlete, caracudă-colorată, caras-galben, împăratul-peștilor, mâna-diavolului, regele-peștilor, trei-colori. 6. (BOT.) regina-nopții (Nicotiana alata și silvestris) = (reg.) tutun, tutunaș, floarea-duhanului, floarea-miresei, floarea-nopții, floare-de-tabac.

REGÍNĂ s.f. 1. Soție de rege; suverană a unui regat. 2. (Fig.) Persoană, lucru cu o poziție privilegiată, dominantă. 3. Matcă (de albine). 4. Piesa cea mai însemnată la jocul de șah după rege. [< lat. regina].

REGÍNĂ s. f. 1. soție de rege; suverană a unui regat. 2. (fig.) persoană, lucru cu o poziție privilegiată, dominantă. 3. matcă (de albine). 4. piesa cea mai însemnată la jocul de șah după rege. (< lat. regina)

REGÍNA ~e f. 1) (în unele state; folosit și ca titlu pe lângă numele respectiv) Conducătoare absolută a țării; suverană. ~a Angliei. 2) Soție de rege. 3) fig. Persoană care domină o anumită sferă prin calitățile sale excepționale; prima în genul său. ~a frumuseții. ◊ ~a-nopții a) plantă erbacee cu flori albe sau violete, care se deschid noaptea, răspândind un miros puternic; b) denumire dată Lunii. 4) Albina femelă care depune ouă; matca. 5) (la jocul de șah) Piesă centrală ca importanță (a doua după rege), care poate fi mișcată în orice direcție; damă. [G.-D. reginei] /<lat. regina

regină f. 1. soția regelui sau principesă suverană a unui Stat; 2. fig. prima, cea mai frumoasă: roza e regina florilor, regina balului; 3. se zice de ceeace exercită o domnie comparată cu a reginelor: opiniunea e regina lumii; 4. a doua piesă în jocul de șah. ║ a. suveran: voi urmați cu repegiune cugetările regine EM.

*regínă f., pl. e (lat. regina). Soție de rege saŭ suverană a unuĭ stat. Fig. Moda e regina lumiĭ. Prima, cea maĭ frumoasă: regina florilor (roza), regina baluluĭ. A doŭa pĭesă la jocu de șah. Regina albinelor, albina care face oŭă și care e maĭ mare de cît cele-lalte (matca). Floarea regineĭ, tudeliță.

beteala-reginei s. v. DRĂGAICĂ. SÎNZIANĂ ALBĂ.

regina-stelelor s. v. VEGA.

REGINĂ s. 1. suverană, (înv. și pop.) crăiasă. 2. damă, (înv.) crăiasă, crăiță. (~ la jocul de cărți.) 3. (SPORT) damă. (~ la jocul de șah.) 4. (ENTOM.) împărăteasă, mamă, matcă, (reg.) crăiasă, crăiță, muscă-mare. (~ albinelor.) 5. (IHT.; Eupomotis gibbosus) (reg.) ochean, reginică, sineș, soare, sorel, sorete, sticlete, caracudă-colorată, caras-galben, împăratul-peștilor, mîna-diavolului, regele-peștilor, trei-colori. 6. (BOT.) regina-nopții (Nicotiana alata și silvestris) = (reg.) tutun, tutunaș, floarea-duhanului, floarea-miresei, floarea-nopții, floare-de-tabac.

QUEEN CHARLOTTE ISLANDS [kuin șa:lət ailəndz] (INSULELE REGINA CHARLOTTE), arhipelag canadian în Oc. Pacific, alcătuit din 150 de insule, extins de-a lungul coastelor vestice canadiene (British Columbia) de care este separat prin str. Hecate (160 km lățime); 9,6 mii km2. Ins. pr.: Graham (6,5 mii km2), Moresby (2,6 mii km2), Louise, Lyell, Kunghit. Orașe pr.: Masset, Skidegate, Rose Harbour, Sandspit. Relief muntos, alcătuit din roci cristaline și vulcanice, cu alt. max. de 1.202 m, acoperit cu păduri. Expl. forestiere și carbonifere. Pescuit. Creșterea animalelor. Arhipelagul a fost vizitat de spaniolul Juan Pérez (1774) și de căpitanul englez James Cook (1778) și explorat în 1787 de navigatorul britanic George Dixon. În acest arhipelag trăiesc mulți indieni haida.

QUEEN ELIZABETH ISLANDS [kuin ilizəbeth ailəndz] (INSULELE REGINA ELIZABETH), grup de insule în N Arhipelagului Arctic Canadian, extins între str. McClure și canalul Lancaster Sound, incluzând insulele Ellesmere, Sverdrup, Parry și Devon; 414,4 mii km2. Probabil că au fost vizitate vizitate de vikingi în jurul anului 1000. Descoperite și parțial explorate (1615-1616) de navigatorii englezi William Baffin și Robert Bylot și redescoperite de John Ross, în 1818, care a confirmat existența lor. Numite astfel în 1853, în onoarea reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

QUEEN MARY COAST [kuin meari kost] (ȚĂRMUL REGINEI MARY), porțiune a coastei antarctice, aparținând Australiei, extinsă între capul Filchner (91°53′ long. E) și c. 102° long. E, cu alt. de c. 1.300 m. Explorată de britanicul D. Mawson (1911-1914). Aici se află stațiunile de cercetări ruse Mirnîi și Pionerskaia.

QUEEN MAUD LAND [kuin mod lænd] (ȚARA REGINEI MAUD), porțiunea interioară a continentului antarctic, situată între 20° long. V și 45° long. E, respectiv între Enderby Land (la E) și Coats Land (la V), descoperită în 1930 de o expediție norvegiană în frunte cu Hjalmar Riiser-Larsen. Revendicată de Norvegia în 1939 și declarată dependență a acesteia în 1949. Relief muntos, acoperit cu gheață.

QUEEN MAUD MOUNTAINS [kuin mod məunteinz] (MUNȚII REGINEI MAUD), sistem muntos în Antarctica, aparținând catenei transantarctice, extins pe 805 km lungime, între 175° long. E și 145° long. V, la NE de ghețarul de șelf Ross. Alt. max.: 4.068 m (vf. Nansen). Descoperit în 1911 de Roald Amundsen. Zăcăminte de cărbuni.

REGINA [ridʒáinə], oraș în S Canadei, centrul ad-tiv al prov. Saskatchewan (din 1905), situat în zona de prerie, pe Wascana Creek, pe autostrada Trans-Canadiană, la 160 km N de granița cu S.U.A.; 178,2 mii loc. (2003). Nod rutier. Aeroport Centru comercial al unei reg. cerealiere și de creștere a animalelor. Zăcăminte de petrol și gaze naturale. Ind. siderurgică (oțel și produse din oțel), a constr. de mașini agricole, de echipament pentru comunicații și de aparate telefonice, chimică (îngrășăminte, vopsele), de prelucr. a lemnului, a mat. de constr. (ciment), hârtiei, poligrafică și alim. Rafinărie de petrol. Reparații feroviare. Universitate (1974). Muzeu de istorie naturală; Galeria de artă „Norman MacKenzie”; Orchestră simfonică; Teatru. Institut de Artă Aplicată și Științe. Lacul artificial Wascana (930 ha) situat în mijlocul parcului cu același nume. Zona orașului a fost vizitată în 1857 de exploratorul britanic John Palliser, numind-o Wascana (nume derivat de la denumirea indienilor localnici – Oskana). Fondat în 1882 ca centrul ad-tiv al prov. Northwest Territories of Canada (1882-1905) pe linia de c. f. Trans-Canada (Canadian Pacific Railway) cu numele R. (denumire referitoare la regina Victoria a Marii Britanii). Distrus în mare parte de un ciclon în 1912, a fost refăcut ulterior, mai ales după al Doilea Război Mondial a cunoscut o expansiune rapidă.

REGINA ALEXANDRA v. Queen Alexandra Range.

REGINA CHARLOTTE, Insulele ~ v. Queen Charlotte Islands.

REGINA ELIZABETH, Insulele ~ v. Queen Elizabeth Islands.

REGINA MARY, Țărmul ~ v. Queen Mary Coast.

REGINA MAUD, Munții ~ v. Queen Maud Mountains.

REGINA MAUD, Țara ~ v. Queen Maud Land.

REGINA STELELOR, nume popular al stelei Vega din constelația Lira.

NICOTIANA L.. REGINA NOPȚII. fam Solanaceae. Gen originar din regiunile tropicale și subtropicale ale Americii și Auastraliei, pînă la 65 de specii erbacee, semilemnoase, arbuști, anuale sau vivace. Flori hermafrodite (caliciul tubular sau campanulat, 5-fidat, corolă tubuloasă sau campanulatăcu 5 lacinii plicate, stamine egale) nulată cu 5 lacinii plicate, albe, galbene, rar roșii, în raceme, foarte rar solitare, în axa frunzei sau panicule, se deschid deseori numai noaptea. Fruct, capsulă. Frunze mari, întregi, glandulos-pubescente.

Vriesea imperialis Morr. (syn. Tillandsia regina Bak.). Specie cu flori albe-gălbui, lungi de 15-17 cm, dispuse, pînă la 50, pe ramurile unui peduncul viguros, ramificat. Bractee roșii sau verzi. Frunze verzi cu vîrful rulat în interior și partea inferioară solzoasă.

din spate regină, din față ruină expr. v. din spate liceu, din față muzeu.

regina nopții s. f. (intl.) dubă a poliției folosită pentru transportul persoanelor reținute în timpul raziilor nocturne.