Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

26 defini╚Ťii pentru rege

ex-rege sm [At: EMINESCU, O. XIV, 112 / S și: (înv) exrege / Pl: ex-regi[1] / E: ex- + rege] Fost rege. corectată
R├ëGE, regi, s. m. 1. Suveranul unui regat. 2. Fig. Persoan─â care are, prin importan╚Ťa ╚Öi competen╚Ťa sa, pozi╚Ťia cea mai ├«nsemnat─â intr-un domeniu, ├«ntr-o colectivitate. 3. Pies─â de ╚Öah, care se poate muta ├«n toate direc╚Ťiile pe tabla de ╚Öah ╚Öi a c─ârei pierdere aduce ├«nfr├óngerea juc─âtorului. ÔÖŽ Numele unei c─âr╚Ťi de joc; pop─â, rig─â. ÔÇô Din lat. rex,-gis.
R├ëGE, regi, s. m. 1. Suveranul unui regat, persoan─â care de╚Ťine puterea suprem─â ├«ntr-un regat; monarh. 2. Fig. Cel care are pozi╚Ťia cea mai ├«nsemnat─â ├«ntr-un domeniu oarecare, prin puterea, prin importan╚Ťa, prin competen╚Ťa sa. 3. Numele piesei principale de la jocul de ╚Öah, a c─ârei pierdere aduce ├«nfr├óngerea juc─âtorului. ÔÖŽ Numele uneia dintre c─âr╚Ťile de joc, care are desenat pe ea un cap de rege (1); pop─â, rig─â. ÔÇô Din lat. rex, -gis.
R├ëGE, regi, s. m. 1. Conduc─âtorul unui regat, persoana care de╚Ťine puterea suprem─â ├«ntr-un regat. V. monarh, suveran, vod─â. Tu, cel mai lacom dintre regi, Ai umilit popoare-ntregi! CO╚śBUC, P. I 91. Minciuna st─â cu regele la mas─â... Doar asta-i cam de multi╚Öor poveste: De c├«nd s├«nt regi, de c├«nd minciun─â este, Duc laolalt─â cea mai bun─â cas─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. 36. 2. Fig. St─âp├«n recunoscut, cel care are pozi╚Ťia cea mai ├«nsemnat─â (prin puterea sa, prin importan╚Ťa sa etc.) ├«ntr-un domeniu oarecare. Un biet vultur ÔÇô regele culmilor ÔÇô sta pe o drug─â de fier, ├«ntr-o gratie murdar─â, privind ├«n jos, umilit ╚Öi somnoros. DEMETRESCU, O. 118. ╚ś-acel rege-al poeziei, vecinic t├«n─âr ╚Öi ferice, Ce din frunze ├«╚Ťi doine╚Öte, ce cu fluierul ├«╚Ťi zice, Ce cu basmul poveste╚Öte ÔÇô veselul Alecsandri. EMINESCU, O. I 32. 3. Numele piesei principale de la jocul de ╚Öah, a c─ârei pierdere aduce ├«nfr├«ngerea juc─âtorului. ÔÖŽ Numele unei figuri la c─âr╚Ťile de joc; pop─â, rig─â.
r├ęge s. m., pl. regi
r├ęge s. m., pl. regi
RÉGE s. 1. (POL.) monarh, suveran, cap încoronat, (pop.) crai, (înv.) rigă. (~ al Suediei.) 2. v. popă.
REGELE-P├ë╚śTILOR s. v. regin─â.
R├ëGE s.m. 1. Suveran al unui regat; monarh. 2. (Fig.) St─âp├ón recunoscut (pentru puterea, pentru importan╚Ťa sa). 3. Piesa principal─â la jocul de ╚Öah. ÔÖŽ Pop─â, rig─â (la c─âr╚Ťi). [< lat. rex].
R├ëGE s. m. 1. suveran al unui regat; monarh. 2. (fig.) persoan─â care are pozi╚Ťia cea mai ├«nsemnat─â ├«ntr-un domeniu oarecare, ├«ntr-o colectivitate, prin puterea, importan╚Ťa, reputa╚Ťia sa. 3. piesa principal─â la jocul de ╚Öah. ÔŚŐ crai, pop─â, rig─â la jocul de c─âr╚Ťi. (< lat. rex)
r├ęge (r├ęgi), ÔÇô Monarh. Lat. regem (sec. XIX). Este dubletul lui rig─â, s. m. (rege), ├«nv., din mgr. ß┐ą╬«╬│╬▒¤é, cf. mr. rig─â, alb. reg, v. sb. riga. ÔÇô Der. regal, adj., din lat. regalis (sec. XIX); regal─â, s. f. (can─â de bere; ╚Ťigar─â popular─â ├«n trecut); regalist, s. m. (partizan al regelui), format dup─â fr. royaliste; regalitate, s. f. (monarhie); regat, s. n. (stat guvernat de rege), var. ├«nv. rigat, de la rig─â; reg─â╚Ťean, adj. (din Rom├ónia ├«nainte de unirea din 1918); regent, s. m., din fr. r├ęgent; regen╚Ť─â, s. f., din fr. r├ęgence; regesc, adj. (de rege, regal); rege╚Öte, adv. (ca regii); regin─â, s. f., din lat. regina (sec. XIX).
R├ëGE ~i m. 1) (├«n unele state; folosit ╚Öi ca titlu pe l├óng─â numele respectiv) Conduc─âtor absolut al ╚Ť─ârii; rig─â; monarh; suveran; ├«mp─ârat. ~ al Suediei. 2) fig. Persoan─â care domin─â o anumit─â sfer─â de activitate prin puterea sa material─â sau spiritual─â; st─âp├ón absolut. ~ al poeziei. ~ al petrolului. ÔŚŐ ~ele animalelor denumire dat─â leului. ~ele p─âs─ârilor denumire dat─â vulturului. 3) (la jocul de ╚Öah) Pies─â care ocup─â o pozi╚Ťie principal─â. 4) (la jocul de c─âr╚Ťi) Figur─â pe care este reprezentat chipul unui b─ârbat ├«n v├órst─â cu coroan─â; pop─â. /<lat. rex, ~gis
rege m. 1. suveranul unui regat; 2. fig. cel dint├óiu, cel mai bun ├«n felul s─âu: acel rege al poeziei EM.; 3. se zice de unele animale considerate ca cele mai nobile dintre toate: leul e regele animalelor; 4. piesa principal─â ├«n jocul de ╚Öah; 5. pl. nume a 4 c─âr╚Ťi din vechiul Testament, ce con╚Ťin istoria Evreilor dela profetul Samuel p├ón─â la captivitatea babilonic─â.
*r├ęge m. (lat. rex, regis, rege, r├ęgere, a conduce, a dirija. Fr. roi, it. re. V. rector, regent, rig─â). Suveranu unu─ş regat: regele Rom├ónii─ş. Fig. Cel dint├«─ş, cel ma─ş bun, cel ma─ş mare, cel ma─ş puternic or─ş cel ma─ş pre╚Ťios ├«n felu lu─ş: Omer e regele poe╚Ťilor, omu e regele naturi─ş, leu e regele animalelor, vulturu e regele p─âs─ârilor, auru e regele metalelor. Cel ma─ş mare produc─âtor sa┼ş fabricant ├«n Statele Unite: regele o╚Ťelulu─ş, al bumbaculu─ş, al petrolulu─ş. P─şes─â principal─â ├«n jocu de ╚Öah. Pl. Numele a patru c─âr╚Ť─ş din Vech─şu Testament care con╚Ťin istoria Jidanilor de la profetu Samuil p├«n─â la captivitatea babilonic─â. Marele rege, Regele Per╚Öilor (├«n scrierile vechilor Grec─ş), Regele Foarte Cre╚Ötin (fr. Tres Chretien), regele Francii─ş odinioar─â. Regele Catolic, regele Spanii─ş. V. cra─ş, principe, ├«mp─ârat.
REGE s. 1. (POLITIC─é) monarh, suveran, (pop.) crai, (├«nv.) rig─â. (Era ~ al Suediei.) 2. pop─â, rig─â, (├«nv.) crai. (~ la jocul de c─âr╚Ťi.)
regele-peștilor s. v. REGINĂ.
sport-r├ęge s. n. Sport de mare popularitate; fotbal ÔŚŐ ÔÇ×Nu sunt microbist, nu m─â ocup cu problemele diverse ╚Öi complexe pe care le ridic─â sportul-rege, n-am mai fost pe un stadion de ani de zile.ÔÇŁ I.B. 5 XII 73 p. 1. ÔŚŐ ÔÇ×Aceast─â anchet─â este binevenit─â ├«n r├óndul amatorilor sportului-rege.ÔÇŁ I.B. 19 III 74 p. 3. ÔŚŐ ÔÇ×Mingea folosit─â de sutele de b─ârba╚Ťi eroi ai sportului-rege a fost conceput─â special pentru condi╚Ťiile din Mexic [...]ÔÇŁ I.B. 6 VI 86 p. 7 (din sport + rege)
r├ęge, regi, s.m. ÔÇô Suveran, monarh. ÔÖŽ (onom.) Regele, porecla unui locuitor din Moisei, fin al Regelui Mihai: ÔÇ×Cu actul nr. 1.559 din 30 aprilie 1947, se arat─â c─â ├«n registrul de n─âscu╚Ťi Matricol boteza╚Ťi, la rubrica Observa╚Ťii, ├«nregistrarea cerut─â a numelui Mihai s-a f─âcut ├«n fa╚Ťa reprezentantului Majest─â╚Ťii Sale Regele Mihai I al Rom├óniei, ca n─âna╚Ö. Ofi╚Ťerului de stare civil─â i se va cere corectarea numelui ├«n Teodor Mihai. Este vorba de fiul lui Coman Gheorghe Ceap─â (C├órznic), n─âscut la 18 ianuarie 1947. Copilul este al 20-lea n─âscut ├«n familie ╚Öi al 13-lea ├«n via╚Ť─â. S-a prezentat prefectul jude╚Ťului, Nicolae Vancea ╚Öi Anderco Iulia, ambii fii ai Bor╚Öei. De atunci, cel botezat este poreclit RegeleÔÇŁ (Coman, 2004: 25). ÔÖŽ (top.) Gr─âdina Regelui (Gr─âdina Cr─âiasc─â), o poian─â m─ârginit─â cu arbori seculari de larice, situat─â ├«n apropiere de Cavnic, ├«n partea de est, sub Hija. Rezerva╚Ťie natural─â. Copacii au fost planta╚Ťi ├«n anul 1736, cu ocazia redeschiderii minei Roata. ├Än prezent, au mai r─âmas 24 de exemplare din coniferi, av├ónd fiecare o circumferin╚Ť─â de circa 2 m. La plantarea arborilor a asistat ╚Öi principele Reiner. Din acest motiv zona a primit numele de Poiana / Gr─âdina Regelui. ÔÇô Lat. rex, regis (Scriban, DEX, MDA).
LE ROI EST MORT! VIVE LE ROI! (fr.) regele a murit! tr─âiasc─â regele! ÔÇô Formul─â prin care se anun╚Ťa, ├«n Fran╚Ťa, decesul suveranului ╚Öi urcarea pe tron a urma╚Öului s─âu. Se folose╚Öte ironic atunci c├ónd o schimbare de persoane nu antreneaz─â ╚Öi schimbarea unor st─âri de lucruri.
LE ROI R├ëGNE ET NE GOUVERNE PAS (fr.) regele domne╚Öte, nu guverneaz─â ÔÇô Principiul monarhiei parlamentare enun╚Ťat ├«n febr. 1830 de A. Thiers.
PLUS ROYALISTE QUE LE ROI M├ŐME (fr.) mai regalist dec├ót ├«nsu╚Öi regele ÔÇô Chateaubriand, ÔÇ×La monarchie selon la charteÔÇŁ: ÔÇ×Il ne faut ├¬tre plus royaliste que le roi m├¬meÔÇŁ (ÔÇ×Nu trebuie s─â fii mai regalist dec├ót regele ├«nsu╚ÖiÔÇŁ). Condamnare a excesului de zel.
PRO REGE SAEPE; PRO PATRIA SEMPER (lat.) pentru rege adeseori; pentru patrie totdeauna ÔÇô Deviza lui Colbert, ministrul regelui Fran╚Ťei, Ludovic XIV.
QUIDQUID DELIRANT REGES, PLECTUNTUR ACHIVI (lat.) orice le tr─âzne╚Öte prin minte regilor se abate pe capul grecilor ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×EpistulaeÔÇŁ, I, 2, 14. Oamenii simpli au de suferit de pe urma nechibzuin╚Ťei monarhilor.
REGI, dou─â c─âr╚Ťi canonice din ÔÇ×Vechiul TestamentÔÇŁ, trat├ónd istoria regilor de la sf├ór╚Öitul domniei lui David (965 ├«. Hr.) ╚Öi urcarea pe tron a lui Solomon (c. 965 ├«. Hr.) p├ón─â la dec─âderea statului Iudeu (586 ├«. Hr.).
ULTIMA RATIO (REGIUM) (lat.) ultimul argument (al regilor) ÔÇô Cuvintele apar╚Ťin├ónd lui Richelieu, ├«nscrise pe tunurile franceze, iar mai t├órziu pe cele prusiene.
r├ęge, regi s. m. Suveranul unui regat; persoan─â care de╚Ťine puterea suprem─â ├«ntr-un regat; monarh. ÔŚŐ Regele iudeilor = a) atribut dat pruncului Iisus de c─âtre magi c├ónd ├«ntreab─â pe Irod: ÔÇ×Unde este regele iudeilor ?ÔÇŁ (Mat. 2, 2); b) denumire dat─â ├«n batjocur─â de c─âtre Pilat pe t─âbli╚Ťa pus─â pe crucea r─âstignirii cu textul ÔÇ×Acesta este Iisus, regele iudeilorÔÇŁ (Mat, 27, 37); c) (la ortodoc╚Öi) inscrip╚Ťie prescurtat─â care se pune pe crucea de la morm├ónt; I.N.R.I. = Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor. ÔÇô Din lat. rex, -gis.

Rege dex online | sinonim

Rege definitie

Intrare: rege
rege substantiv masculin