9 definiții pentru reescont
REESCÓNT, reesconturi,
s. n. (
Fin.) Faptul de a reesconta; scont prin care o bancă cumpără de la o altă bancă o cambie, o trată sau alt efect de comerț scontat anterior la acea bancă. – Din
fr. réescompte. REESCÓNT, reesconturi,
s. n. (
Fin.) Faptul de a reesconta; scont prin care o bancă cumpără de la o altă bancă o cambie, o trată sau alt efect de comerț scontat anterior la acea bancă. – Din
fr. réescompte. reescónt s. n.,
pl. reescónturi
reescónt s. n., pl. reescónturi REESCÓNT s. v. reescontare. REESCÓNT s.n. (Fin.) Scontare la o bancă a unei polițe deja scontate. [Pron. re-es-. / < fr. réescompte].
REESCÓNT s. n. scontare la o bancă a unei polițe deja scontate. (< fr. réescompte)
REESCÓNT ~uri n. Operație prin care banca centrală a unei țări cumpără de la o bancă comercială cambii scontate anterior de la aceeași bancă. /<fr. réescompte REESCONT s. (FIN.) reescontare. Reescont dex online | sinonim
Reescont definitie
Intrare: reescont
reescont substantiv neutru