Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru reescont

REESC├ôNT, reesconturi, s. n. (Fin.) Faptul de a reesconta; scont prin care o banc─â cump─âr─â de la o alt─â banc─â o cambie, o trat─â sau alt efect de comer╚Ť scontat anterior la acea banc─â. ÔÇô Din fr. r├ęescompte.
REESC├ôNT, reesconturi, s. n. (Fin.) Faptul de a reesconta; scont prin care o banc─â cump─âr─â de la o alt─â banc─â o cambie, o trat─â sau alt efect de comer╚Ť scontat anterior la acea banc─â. ÔÇô Din fr. r├ęescompte.
reesc├│nt s. n., pl. reesc├│nturi
reesc├│nt s. n., pl. reesc├│nturi
REESCÓNT s. v. reescontare.
REESC├ôNT s.n. (Fin.) Scontare la o banc─â a unei poli╚Ťe deja scontate. [Pron. re-es-. / < fr. r├ęescompte].
REESC├ôNT s. n. scontare la o banc─â a unei poli╚Ťe deja scontate. (< fr. r├ęescompte)
REESC├ôNT ~uri n. Opera╚Ťie prin care banca central─â a unei ╚Ť─âri cump─âr─â de la o banc─â comercial─â cambii scontate anterior de la aceea╚Öi banc─â. /<fr. r├ęescompte
REESCONT s. (FIN.) reescontare.

Reescont dex online | sinonim

Reescont definitie

Intrare: reescont
reescont substantiv neutru