7 definiții pentru redispărere
REDISPĂREÁ, redispár,
vb. II.
Intranz. (Rar) A dispărea din nou. –
Pref. re- +
dispărea. REDISPĂREÁ, redispár,
vb. II.
Intranz. (Rar) A dispărea din nou. –
Re1- +
dispărea. REDISPĂREÁ, redispár,
vb. II.
Intranz. (Rar) A dispărea din nou. Se reivi, surîse... Redispăru. EMINESCU, N. 72.
redispăreá (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. redispár, 1
pl. redispărém;
conj. prez. 3 să redispáră;
ger. redispărấnd;
part. redispărút
redispăreá vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. redispár, 1 pl. redispărém; part. redispărút REDISPĂREÁ vb. II. intr. (Rar) A dispărea din nou, a pieri dinaintea ochilor. [<
re- +
dispărea].
REDISPĂREÁ vb. intr. a dispărea din nou. (< re1- + dispărea)
Redispărere dex online | sinonim
Redispărere definitie
Intrare: redispărea
redispărea verb grupa a II-a conjugarea a VIII-a
Intrare: redispărere
redispărere infinitiv lung