REDÍGE vb. III v. redija.

REDIJÁ, redijez, vb. I. Tranz. (Înv.) A redacta. [Var.: redíge vb. III] – Din fr. rédiger.

REDÍGE vb. III v. redija.

REDIJÁ, redijez, vb. I. Tranz. (Înv.) A redacta. [Var.: redíge vb. III] – Din fr. rédiger.

REDÍGE vb. III v. redija.

REDIJÁ, redijez, vb. I. Tranz. (Franțuzism învechit) A redacta. Găsirăm mijlocul a redija o protestație și a o trimite la Constantinopol. BOLINTINEANU, O. 266. Trebile cu vechea formă nu cerc nici o-mpiedicare, Ș-un ofis redijat bine c-o lege-n prescurtare. ALEXANDRESCU, M. 172. – Variantă: (învechit) redíge (GHICA, A. 629) vb. III.

REDIJÁT, -Ă, redijați, -te, adj. (Franțuzism învechit) Redactat.

redijá (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 redijeáză, 1 pl. redijắm; conj. prez. 3 să redijéze; ger. redijấnd

redijá vb., ind. prez. 1 sg. redijéz, 3 sg. și pl. redijeáză; pl. redijăm; conj. prez. 3 sg. și pl. redijéze; ger. redijínd

REDIJÁ vb. v. alcătui, compune, crea, elabora, întocmi, realiza, redacta, scrie.

redijà v. a așterne în scris sub o formă preciză: a redija un proiect de lege.

*redijéz v. tr. (fr. rédiger. V. redactez). Redactez.

redija vb. v. ALCĂTUI. COMPUNE. CREA. ELABORA. ÎNTOCMI. REALIZA. REDACTA. SCRIE.