Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru recrutor

RECRUT├ôR, recrutori, s. m. 1. Persoan─â care f─âcea recrut─âri ├«n armat─â. 2. Persoan─â care recruteaz─â membrii pentru un partid, pentru o asocia╚Ťie etc. ÔÇô Din fr. recruteur.
RECRUT├ôR, recrutori, s. m. 1. Persoan─â care f─âcea recrut─âri ├«n armat─â. 2. Persoan─â care recruteaz─â membrii pentru un partid, pentru o asocia╚Ťie etc. ÔÇô Din fr. recruteur.
recrut├│r s. m., pl. recrut├│ri
RECRUT├ôR s.m. (Ist.) Cel care f─âcea recrut─ârile de solda╚Ťi (mercenari). ÔÖŽ Cel care recruteaz─â membri pentru un partid, pentru o asocia╚Ťie. [< fr. recruteur].
RECRUT├ôR s. m. 1. persoan─â care face recrut─âri din armat─â. 2. cel care recruteaz─â membri pentru un partid, o asocia╚Ťie. (< fr. recruteur)
recrutor m. cel ce recruteaz─â.
*recrut├│r m. (fr. recruteur). Acela care recruteaz─â. Adj. Ofi╚Ťer recrutor. ÔÇô Se poate zice ╚Öi dup─â rom. recrutator.
recrut├│r s. m. Cel care recruteaz─â (solda╚Ťi mercenari) ÔŚŐ ÔÇ×Individul este un anume Brown, de meserie v├ónz─âtor de arme ╚Öi recrutor de mercenari pentru Africa austral─â.ÔÇŁ Sc. 19 I 78 p. 6 (cf. fr. recruteur; DN3)

Recrutor dex online | sinonim

Recrutor definitie

Intrare: recrutor
recrutor substantiv masculin