Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

25 defini╚Ťii pentru recompensa

RECOMPENS├ü, recompensez, vb. I. Tranz. A da o recompens─â; a r─âspl─âti. ÔÇô Din fr. r├ęcompenser.
RECOMP├ëNS─é, recompense, s. f. 1. R─âsplat─â; gratifica╚Ťie. ÔÖŽ (Rar) Compensa╚Ťie, desp─âgubire. 2. Sum─â de bani ce se cuvine inventatorului sau inovatorului care cedeaz─â statului inven╚Ťia sau inova╚Ťia sa. ÔÇô Din fr. r├ęcompense.
RECOMPENS├ü, recompensez, vb. I. Tranz. A da o recompens─â; a r─âspl─âti. ÔÇô Din fr. r├ęcompenser.
RECOMP├ëNS─é, recompense, s. f. 1. R─âsplat─â; gratifica╚Ťie. ÔÖŽ (Rar) Compensa╚Ťie, desp─âgubire. 2. Sum─â de bani ce se cuvine inventatorului sau inovatorului care cedeaz─â statului inven╚Ťia sau inova╚Ťia sa. ÔÇô Din fr. r├ęcompense.
RECOMPENS├ü, recompensez, vb. I. Tranz. A da o recompens─â; a r─âspl─âti. Voi fi mul╚Ťumit de a videa c─â ╚Öti╚Ťi nu numai a recunoa╚Öte merite, dar ╚Öi a le recompensa. ALECSANDRI, S. 3.
RECOMP├ëNS─é, recompense, s. f. R─âsplat─â; gratifica╚Ťie. Pe drum ├«i spuse ╚Öi c─âpitanul c─â distrugerea reflectorului merit─â o recompens─â deosebit─â. REBREANU, P. S. 89. Ap─âr─â dreptul, legea, credin╚Ťa ╚Öi recompensa-i e nemurire. ALEXANDRESCU, M. 144. ÔÖŽ Compensa╚Ťie, desp─âgubire; repara╚Ťie. Mutarea nea╚Öteptat─â, aproape inexplicabil─â, le-a c─âzut ca o recompens─â. C. PETRESCU, C. V. 10.
recompensá (a ~) vb., ind. prez. 3 recompenseáză
recomp├ęns─â s. f., g.-d. art. recomp├ęnsei; pl. recomp├ęnse
recompens├í vb., ind. prez. 1 sg. recompens├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. recompense├íz─â
recomp├ęns─â s. f., g.-d. art. recomp├ęnsei; pl. recomp├ęnse
RECOMPENS├ü vb. 1. a r─âspl─âti, (├«nv. ╚Öi pop.) a mul╚Ťumi, (├«nv. ╚Öi reg.) a cunoa╚Öte, (├«nv.) a cununa. (I-a ~ ├«mp─âr─âte╚Öte.) 2. v. r─âscump─âra.
RECOMP├ëNS─é s. 1. r─âsplat─â, (├«nv. ╚Öi pop.) mul╚Ťumire, pre╚Ť, (pop.) mul╚Ťumit─â, (reg.) v├ólceag, (├«nv.) pla╚Öc─â, r─âspl─âtire, simbrie. (A primit o bun─â ~.) 2. v. gratifica╚Ťie. 3. v. pedeaps─â.
RECOMPENSÁ vb. I. tr. A da o recompensă; a răsplăti. [P.i. -sez. / < fr. recompenser].
RECOMP├ëNS─é s.f. R─âsplat─â, gratifica╚Ťie. ÔÖŽ Compensa╚Ťie, desp─âgubire. [< fr. r├ęcompense].
RECOMPENS├ü vb. tr. a da o recompens─â; a r─âspl─âti. (< fr. r├ęcompenser)
RECOMP├ëNS─é s. f. 1. apreciere, r─âsplat─â a rezultatelor muncii, a unor merite sau realiz─âri; gratifica╚Ťie. 2. (jur.) sum─â de bani ce se cuvine unui inventator sau inovator care cedeaz─â statului inven╚Ťia sau inova╚Ťia sa. (< fr. r├ęcompense)
A RECOMPENS├ü ~├ęz tranz. (persoane sau ac╚Ťiunile lor) A r─âspl─âti printr-o recompens─â. ~ munca cuiva. /
RECOMP├ëNS─é ~e f. 1) Favoare care compenseaz─â. 2) Bun material sau spiritual acordat pentru a compensa un serviciu, un merit particular sau o ac╚Ťiune realizat─â; r─âsplat─â. A primi o ~ bun─â. 3) Sum─â de bani acordat─â unui inventator (care compenseaz─â inven╚Ťia acestuia). [G.-D. recompensei] /
recompensà v. a da o recompensă, a răsplăti.
recompens─â f. r─âsplat─â.
*recomp├ęns─â f., pl. e (fr. r├ęcompense, it. ricompensa). R─âsplat─â, dar p. un servici┼ş sa┼ş un merit.
*recompens├ęz, a -├í v. tr. (fr. r├ęcompenser, d. lat. re-compensare. V. compensez).
RECOMPENSA vb. 1. a r─âspl─âti, (├«nv. ╚Öi pop.) a mul╚Ťumi, (├«nv. ╚Öi reg.) a cunoa╚Öte, (├«nv.) a cununa. (I-a ~ ├«mp─âr─âte╚Öte.) 2. a r─âscump─âra, a r─âspl─âti. (Rezultatul a ~ eforturile f─âcute.)
RECOMPENS─é s. 1. r─âsplat─â, (├«nv. ╚Öi pop.) mul╚Ťumire, pre╚Ť, (pop.) mul╚Ťumit─â, (reg.) v├«lceag, (├«nv.) pla╚Öc─â, r─âspl─âtire, simbrie. (A primit o bun─â ~.) 2. gratifica╚Ťie. (A primit o ~ ├«n bani.) 3. pedeaps─â, plat─â, r─âsplat─â, (├«nv.) r─âspl─âtire. (╚śi-a luat ~ cuvenit─â pentru faptele sale.)
RECOMPENS─é. Subst. Recompens─â, recompensa╚Ťie (├«nv.), r─âsplat─â, r─âspl─âtire, mul╚Ťumire mul╚Ťumit─â (├«nv. ╚Öi pop.), recuno╚Ötin╚Ť─â, recunoa╚Ötere, gratitudine (livr.). Plat─â, remunerare, remunera╚Ťie, retribu╚Ťie, retribuire, onorariu, salariu, leaf─â, lefu╚Öoar─â (dim., fam.); burs─â. Indemniza╚Ťie, indemnizare (rar), diurn─â. Gratificare, gratifica╚Ťie, prim─â, premiu, premiere, eviden╚Ťiere, distingere, decorare. Trofeu, cup─â, diplom─â (de onoare), men╚Ťiune, distinc╚Ťie, decora╚Ťie, medalie, ordin. D─âruire, d─âruial─â; dar, cadou, aten╚Ťie, plocon (fam.), prinos, ofrand─â (fig.). Eviden╚Ťiat; laureat. Adj. Premiat, eviden╚Ťiat, decorat, medaliat, distins cu.... Vb. A recompensa, a r─âspl─âti, a mul╚Ťumi, a-╚Öi ar─âta recuno╚Ötin╚Ťa. A pl─âti, a remunera, a retribui, a salariza, a salaria (rar). A gratifica, a premia, a eviden╚Ťia, a distinge, a medalia, a decora, a acorda (a conferi) (cuiva) o decora╚Ťie, a acorda (a conferi) (cuiva) titlul de.... A d─ârui, a oferi un dar, a face un cadou. A primi o recompens─â. Adv. Cu recuno╚Ötin╚Ť─â, cu gratitudine; ├«n semn de recuno╚Ötin╚Ť─â; ├«n dar. V. bani, compensa╚Ťie, dar, d─ârnicie, plat─â.

Recompensa dex online | sinonim

Recompensa definitie

Intrare: recompens─â
recompens─â substantiv feminin
Intrare: recompensa
recompensa verb grupa I conjugarea a II-a