recepare definitie

8 definiții pentru recepare

RECEPÁRE, recepări, s. f. (Silv.) Tăiere de jos a puieților de arbori, pentru a provoca formarea unor noi tulpini prin lăstărire; recepaj. – Cf. fr. recépage.
RECEPÁRE, recepări, s. f. (Silv.) Tăiere de jos a puieților de arbori, pentru a provoca formarea unor noi tulpini prin lăstărire; recepaj. – Cf. fr. recepage.
recepáre s. f., g.-d. art. recepắrii; pl. recepắri
recepáre s. f., g.-d. art. recepării; pl. recepări
RECEPÁRE s. (SILV.) recepaj. (~ puieților.)
RECEPÁRE s.f. Recepaj. [Cf. fr. recépage].
RECEPÁRE s. f. tăiere de la suprafața solului a puieților de arbori, pentru formarea unor noi tulpini din lăstari; receptaj. (după fr. recépage)
RECEPARE s. (SILV.) recepaj. (~ puieților.)

recepare dex

Intrare: recepare
recepare substantiv feminin