Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
2 intrări
11 definiții pentru reagravare
REAGRAVÁ, pers. 3 reagravează, vb. I. Refl. A se agrava din nou. [Pr.: re-a-] – Pref. re- + agrava.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
REAGRAVÁRE, reagravări, s. f. Faptul de a se reagrava. [Pr.: re-a-] – V. reagrava.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
REAGRAVÁ, pers. 3 reagravează, vb. I. Refl. A se agrava din nou. [Pr.: re-a-] – Re1- + agrava.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
REAGRAVÁRE, reagravări, s. f. Faptul de a se reagrava. [Pr.: re-a-] – V. reagrava.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
reagravá (a ~) (re-a-gra-) vb., ind. prez. 3 reagraveáză
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
*reagraváre (re-a-gra-) s. f., g.-d. art. reagravắrii; pl. reagravắri
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
reagravá vb. (sil. re-a-gra-), ind. prez. 1 sg. reagravéz, 3 sg. reagraveáză
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
reagraváre s. f. (sil. -re-a-), g.-d. art. reagravării; pl. reagravări
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
REAGRAVÁ vb. refl. a se agrava din nou. (< re1- + agrava)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
Reagravare dex online | sinonim
Reagravare definitie
Intrare: reagrava
reagrava verb grupa I conjugarea a II-a
- silabisire: re-a-gra-
Intrare: reagravare
reagravare substantiv feminin
- silabisire: -re-a-
